Sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, platoul din fața instituției și scena montată acolo au făcut obiectul a nenumărate articole publicate în ”Redeșteptarea”.
La ora actuală, orice trecător poate constata că edificiul și zona adiacentă se degradează pe zi ce trece. Ultima mare reparație a clădirii a fost efectuată pe vremea administrației primarului Marius Martinescu, în anul 2007. Atunci, deși instituția funcționează pe principiul autofinanțării, s-au dat 100.000 de lei de la bugetul local, pentru repararea acoperișului. Doar o mică porțiune din acoperiș, cea de deasupra Sălii ”Studio”, a fost reparată din bani proprii ai CCS.
Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj este filială a Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România. Clădirea a fost construită în anul 1974 și are nevoie de multiple reparații.
Demersuri la conducerea sindicală la nivel național
În aceste condiții, din dorința de a nu pierde o clădire importantă a orașului, primarul Claudiu Buciu și-a exprimat intenția de a cumpăra edificiul.
”Am încercat și facem demersuri în continuare să ajungem la Conducerea Uniunii Generale a Sindicatelor, pentru a cumpăra sediul Casei de Cultură a Sindicatelor din Lugoj. Deocamdată, din câte știu eu, factorii locali de decizie se opun. Cu toate că am apelat la dânșii, nu ne-au sprijinit, și aici vorbesc despre domnul Crăciunescu (n.r. – Iosif Crăciunescu, directorul instituției, care este și consilier local din partea PSD). Dânsul preferă probabil să încaseze în continuare chirii de acolo. Ne gândim să nu mai autorizăm niciun fel de activități (n.r. – cursuri de formare profesională și altele) în forma actuală”, spune edilul șef.
Iosif Crăciunescu, director de peste trei decenii al instituției, spune că decizia nu îi aparține: ”Am avut o discuție cu domnul primar, am făcut inventarul la sânge, în caz că se va înstrăina. Dar decizia nu îmi aparține! Eu nu sunt nici pentru, nici împotriva înstrăinării. Eu nu am dreptul să înstrăinez patrimoniul sindical. Decizia de înstrăinare o pot da cele patru mari confederații sindicale, CNSRL Frăția, Cartel Alfa, BNS și CSDR”.
Reparațiile capitale sunt așteptate din… 1999
Conform proiectului din 1974, clădirea ar fi trebuit să intre în reparaţii capitale în 1999.
Din lipsa banilor, ea nu a fost reabilitată integral niciodată. Exteriorul, scena, grupurile sanitare, instalația de încălzire, ca să nu mai vorbim de platoul din față, vizibil degradat, au nevoie de bani imposibil de procurat din venituri proprii. Dacă nu se refăcea acoperișul, clădirea ar fi fost și mai deteriorată.
Imobilul a aparţinut până în 1990 Uniunii Generale a Sindicatelor din România, fiind preluată atunci de către Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România “Frăţia”. În decursul timpului, pe lângă aceasta, s-au format încă trei mari structuri sindicale – Cartel Alfa, Blocul Național Sindical şi CSDR, care în prezent administrează patrimoniul sindicatelor, reprezentând atât casele de cultură, cât şi cele de odihnă şi tratament.
Prin aducerea clădirii în patrimoniul municipiului, ar avea de câștigat și orașul și edificiul.
Casa de Cultură a Sindicatelor dispune de cea mai mare scenă, ca deschidere, din Lugoj, de cea mai mare sală de spectacole (cu 500 de locuri), de o importantă sală de conferințe (Sala ”Studio”, cu capacitate de 130 de locuri) și de o bibliotecă cu 25.000 de volume de carte. Suprafața desfășurată a clădirii este de peste 3.000 de metri pătrați.