A început reabilitarea fațadei Palatului Bejan! Clădirea simbol a Lugojului va fi refăcută pe banii proprietarilor

Cele patru familii de proprietari din Palatul Bejan au început restaurarea faţadei acestei clădiri emblematice a Lugojului. Restaurarea se face cu fondurile proprietarilor, care strâng aceşti bani din anul 2014.

Lucrările se întind pe o suprafaţă mare, de 1.650 mp, adiacente a trei străzi: Splaiul Corneliu Coposu, Unirii şi Piata J.C. Drăgan.

Lucrările vor fi efectuate etapizat, începând cu faţadele de pe Splaiul Coposu, strada Unirii şi, în funcţie de mersul lucrărilor, la vară va fi reabilitată şi faţada dinspre Piaţa Drăgan.

Culoarea aleasă este cea originală. Lucrările vor respecta avizul Comisiei Monumentelor Istorice de la Timişoara şi ale autorizaţiei de construcţie eliberată de Primăria Municipiului Lugoj. Valoarea totală va ţine însă cont şi de lucrările neprevăzute (consolidări etc.), care este foarte posibil să apară.

Clădirea realizată în anul 1902 a fost exploatată de statul român din anul 1947 până în 1989, respectiv 52 de ani, fiind retrocedată actualilor proprietari (familiile Simona Puţinelu, Andrei Puţinelu, Zeno Bejan şi Mihai Bejan) în anul 1999, după lungi procese, într-o stare de deteriorare pronunţată.

În unele camere, spun proprietarii, ”încălzirea era realizată cu lemne din parchetul clădirii”.

Familiile proprietare consideră că ”la reabilitarea clădirii ar fi trebuit să participe şi statul român, care a primit 52 de ani chirie”.

Din 1999 şi până acum, proprietarii au executat continue lucrări de reabilitare din bani proprii.

”Primăria Lugoj a promis implicarea în reabilitarea clădirilor din Piaţa Drăgan până la Podul de Fier. Acest lucru putea fi realizat cu fonduri europene şi cu participarea fondurilor proprietarilor sprijiniţi de primărie, dar după reabilitarea clădirii Poliţiei, acţiunea s-a oprit. Ansamblul Piaţa Drăgan constituie monument istoric trecut în lista LMI din România. Din păcate, nu s-au întocmit documentaţii care să precizeze în ce constă monumentul respectiv şi care sunt clădirile cu valoare istorică. Nici măcar nu s-au întocmit documentaţii urbanistice la ”Reglementarea privind zona protejată” a monumentului. Aceste documentaţii ar fi făcut ca taxa de monumente să fie zero, în loc de 4.200 lei. Aceste documentaţii ar fi trebuit să fie realizate de Primărie, ca beneficiar, cu sprijinul Muzeului”, au declarat proprietarii.

Lucrările de reabilitare sunt estimate la 100.000 de euro.

Comments 1

Bila Urs says:

9 ani ago

De ce sa sprijine primăria reabilitarea? In primul rând primarul nu are nici un beneficiu de pe urma ei. Electoral faptul ca niște proprietari il e zero. Pe de alta parte e mai profitabil sa faci afaceri cu niște firme de la care poți lua înapoi parte din fonduri, vezi firmele lui Nea Badina Secu.

In alta ordine de idei ar trebui sa ai si personal in primărie care sa știe ceva despre urbanism vezi renumitul constructor arhitect șef. Dacă te uiți doar la câteva clădiri din oraș stai si te minunezi cum au putut primi autorizație de construcție vezi palatul Vertes (fosta electrice pt cei ce nu cunosc istria locală). Nu cunoștințe de arhitectura sunt necesare când dai o autorizație de construcție pentru un zugrăvit exterior ci doar un elementar simt estetic care pe la Strehaia se pare ca lipsește. Nu te supăra Dini dar asta e.

Răspunde