200.000 de euro investiți în legumicultură de către un gospodar din satul Bucovăț

Satul Bucovăţ, din comuna Dumbrava, găzduieşte pe unul dintre cei mai mari legumicultori particulari din vestul ţării. Daniel Martinescu, alături de familia sa, a investit sute de mii de euro în această ramură agricolă. Gospodarul spune că oamenii stau la coadă ca pe vremea lui Ceauşescu, pentru a-i cumpăra produsele.

Daniel Martinescu, în vârstă de 39 de ani, a investit în ul­ti­mii şase ani circa 200.000 de euro în 18 solarii, fiecare de circa 300 de metri pă­traţi, în care se găsesc plan­te legumicole de o mare di­versitate.

Sa­la­te­le verzi, ro­şiile, ardeiul şi var­za, toate diversificate ca soiuri, pre­cum şi cartofii, cea­pa, ri­di­chi­le, usturoiul sau chiar lo­boda, l-au făcut re­numit în special pe piaţa din Deva, pe care o preferă în schim­bul celorlalte din ves­tul ţării.

”Prefer piaţa din Deva, pentru că oamenii de-acolo cuată calitate. În permanen­ţă se formează rând la pro­du­­se­le noastre, indiferent de ce avem la vânzare. În toam­­nă, am avut un ardei Ca­pia de o frumuseţe ex­tra­or­­di­na­ră. Da­că mergeam cu el la Fă­­get, oamenii ar fi zis că l-am importat de prin alte ţări. Cei din Deva ştiu că toate produsele mele sunt curate şi le apreciază”, ne-a de­cla­rat Daniel Martinescu.

Tânărul şi-a început a­fa­ce­rea în urmă cu şase ani, deşi initial a vrut să-şi dez­vol­te livezi de pomi pe o su­prafaţă de circa şapte hec­ta­re. Din cauza unor pro­ble­me cu terenurile, a renunţat şi s-a apucat de legumi­cul­tu­ră, pe suprafeţele deţinute de familia sa.

“Am scos 190.000 de euro din bancă, pentru a-mi dezvolta mai multe livezi, însă am avut probleme cu un teren pe care voiam să-l cumpăr. M-am reorientat şi m-am a­pu­cat de legumicultură. La în­ce­put, habar nu aveam de acest domeniu. Am învăţat singur cum să – mi con­stru­iesc solariile, cum să – mi îngrijesc pământul, ce legu­me se caută sau când se cau­tă. Pe lângă achitarea ra­tei la bancă, toţi banii câş­ti­gaţi îi reinvestesc în a­gri­cul­tură. Muncim de di­mi­nea­ţa până seara. Vreau să-mi fac şi plan­­taţii de zmeură sau a­fini, pentru ca într-un final să lucrez în jur de cinci hec­tare de teren”, ne-a spus le­gu­micultorul.

Chiar şi în această pe­ri­oa­dă geroasă, acesta are func­ţionale 11 solarii. Patru sunt plantate cu răsaduri de salată verde, două cu car­tofi, două cu spanac, unul cu ceapă, unul cu lobodă şi un altul cu ridichi.

“În două zile reuşesc să plan­tez manual răsadurile într-un solar. De exemplu, în cele cu salată, am în pă­mânt circa 2.700 de fire cu răsaduri. În total, în solariile func­ţionale am în jur de 30.000 de plante, puse într-o perioadă de vreo două săp­tămâni. Asta, în condi­ţii­le în care lucrez eu şi cei pa­tru membri ai familiei. I­dei­le avute, mă ajută să-mi u­şu­rez munca. În cele 18 so­la­rii am şi 32 de kilometri de furtun. Folosesc îngr­ăş­ă­mânt natural de iepure pen­tru că are aciditatea care tre­bu­ie. În trecut am avut o mi­cro­fermă de iepuri şi vreo două mii de găini de toate felurile. Gunoiul l-am adu­nat, iar acum mă ajută foar­te mult ”, consideră Daniel Mar­­tinescu.

Omul recu­noaş­te că a a­vut şi investiţii ratate, cum ar ­fi cea care a vizat culti­va­rea căpşunilor.

“Tot în so­lari am construit un fel de piramide, în care am plantat căpşuni. Plantele au fost bine îngrijite, însă so­iurile nu au dat ra­n­da­ment şi am re­nunţat să mai produc a­cest fruct. Când am con­struit acele piramide, o lună de zile am bătut cuie în laţuri. Cam 70 de kilo­gra­me”, îşi aduce aminte gos­podarul din Bucovăţ.

Pentru a-şi întreţine a­fa­ce­rea a preferat să lucreze cu banca, decât să absoarbă fonduri europene, de vină fiind birocraţia. Nu are nici măcar un solariu asigurat, pentru că spune el “statul te asigură pe ce vrea el şi nu pe ce ai nevoie tu”.

Deşi grea, munca îl relaxează, la fel ca şi cântatul la o orgă, seara în sânul familiei.