Ultima oră

Zimbri de la Armeniş, ameninţaţi de boala limbii albastre, încep să îşi revină: „Au luat în greutate”

Boala limbii albastre, care a făcut ravagii în mai multe ferme din țară, a afectat și rezervația de zimbri de la Armeniș, Caraș-Severin. Din cauza bolii trei dintre zimbri au murit, dar reprezentanții rezervației susțin că animalele rămase în viață sunt pe drumul cel bun în lupta cu necruțătoarea boală.

Imagine recentă cu zimbri de la Armeniș. Foto Daniel Hurduzeu

MondialÎn ultimele săptămâni, trei dintre cei 17 zimbri aduşi în Armeniş în cadrul proiectului de resălbăticire iniţiat de WWF-România (World Wide Fund for Nature) şi Rewilding Europe au murit, fiind suspecţi de boala limbii albastre.

Acest lucru a fost confirmat de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, în două dintre cazuri.

Virusul ce s-a răspândit la bovine din toată ţara i-a prins pe zimbri într-o perioadă delicată. Trecerea dintre anotimpuri, perioadă cu o umiditatea ridicată şi schimbarea părului le-a solicitat suplimentar organismul.

Drept urmare, imunitatea acestora este scăzută, pe fondul unui stres pre-existent cauzat de transportul în Romania, tranchilizare şi schimbările sociale prin care au trecut.

„Prioritatea noastră, în acest moment, este să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a le întări sistemul imunitar în perioada de iarnă care reprezintă o nouă încercare pentru ei”, spune Adrian Hăgătiş, managerul proiectului de resălbăticire din Armeniş.

„Răspândirea acestei boli serioase în toată România ne arată cât de importantă este iniţiativa noastră de a creşte numărul de turme de zimbri sălbatici din Europa. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă o epidemie majoră ar decima unul dintre nucleele principale de zimbri; specia ar fi din nou în pericol”, explică Wouter Helmer, directorul Rewilding Europe.

„Trebuie să diminuăm riscul ca o epidemie să pună la încercare o populaţie întreagă. E nevoie ca mult mai mulţi factori interesaţi şi administratori de zone de sălbăticie care ar putea să găzduiască populaţii de zimbri să ridice mâna şi să spună: da, şi noi vrem să avem în preajmă zimbri sălbatici”, a mai spus  Helmer.

În câteva săptămâni, WWF va organiza un seminar cu medici veterinari şi specialişti în animale sălbatice, în cadrul grupului de lucru constituit în acest sens în urmă cu mai bine de şase luni.

Grupul de lucru va fi consultat în elaborarea unui plan de acţiune pentru a susţine turma de zimbri pe timp de iarnă.

Riscurile răspândirii virusului sunt în scădere, insectele hematofage care îl transmit devenind inactive în anotimpul rece.

În mai 2015, turma de zimbri din Armeniş va fi eliberată şi va deveni prima care trăieşte în sălbăticie, în Carpaţii Meridionali, din secolul 18 încoace. Tot în primăvara viitoare, un nou grup de zimbri va fi adus în Munţii Tarcu în vederea formării unei populaţii viabile de 500 de animale până în 2022.

 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


CLOSE
CLOSE