Ultima oră

Zeno Vancea, laureat al Premiului Herder

Faptul că un lugojean a fost laureat al celebrului Premiu Herder, atribuit de Universitatea din Viena, este de ajuns pentru a-l menţiona într-o viitoare istorie a Lugojului.

Lugojeanul cu pricina este compozitorul Zeno Vancea, iar atribuirea acestei importante distincţii culturale internaţionale în anul 1974 a demonstrat recunoaşterea sa nu numai în ţară, ci şi peste hotare. Dacă în România ierarhiile, chiar şi cele culturale, erau stabilite în funcţie de „întorsăturile” politicii, preţuirea venită din occident era cu atât mai importantă. Prin Premiul Herder, lumea liberă, Occidentul în general, a onorat valorile culurale ale jumătăţii de Europa rămasă după Cortina de fier.

Am putea spune că Zeno Vancea a fost o personalitate care ar fi avut mai mult de câştigat dacă ar fi văzut lumina zilei în alte timpuri. Chiar şi aşa însă, performanţele sale au fost deosebite. Deşi sunt voci care îi reproşează că nu a compus mai mult sau că a făcut şi el anumite concesii ideologice în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Muzica” din Bucureşti, valoarea sa a ca şi compozitor fost unanim apreciată.

Zeno Vancea s-a născut odată cu veacul (la 1900) şi a murit odată cu sfârşitul unui regim, în 1990. Deşi originar din Vasiova, ajunge de copil la Lugoj. Familia sa a locuit în zona Parcului Prefecturii, vizavi de casa lui Filaret Barbu. La liceu (absolvit în 1919) îi are ca dascăli pe corifeii muzicii lugojene, Ion Vidu şi Iosif Willer. Şansa marilor maeştri o are şi la Conservatorul din Cluj, unde studiază armonia cu cel care avea să dea numele instituţiei, Gheorghe Dima. Viena este următoarea etapă, firească pentru tinerii lugojeni ai epocii. Stipendiat de fundaţia lui Gojdu, urmează cursurile Neues Wienner Konservatorium (1921-1926, 1930-1931) cu dr. Ernst Kanitz (contrapunct, compoziţie). În perioada interbelică, a condus Conservatorul din Târgu Mureş, apoi, după 1945, îl găsim ca profesor la Conservatorul din Timişoara, apoi la cel din Bucureşti. A fost consilier ministerial în Ministerul Artelor (1948-50), ocupându-se de învăţământul artistic. Din 1968 şi până la moarte, în 1990, a deţinut funcţia vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor.

A compus relativ puţin, dar foarte divers şi a ţintit excelenţa în fiecare domeniu, fie că a fost vorba despre muzică de teatru (!), de balet, de cameră, instrumentală ori vocală, lieduri, muzica de cor a capella, sau bineînţeles muzica simfonică şi vocal-simfonică. Utima parte a vieţii şi-a dedicat-o muzicii pentru cvartete de coarde, cele şase compoziţii din domeniu fiind foarte apreciate şi azi. Definit ca „artistul complet al secolului XX”, Vancea a fost interesat atât de folclor, cât şi de muzica modernă – polifonică şi dodecafonică. A susţinut comunicări în mari centre muzicale ale Europei – Praga, Viena, Veneţia, Budapesta, Munchen, Hamburg, Stuttgart, Varşovia etc. şi a fost invitat să facă parte din jurii la concursuri muzicale internaţionale.

E greu să adaugi ceva la calităţile compozitorului şcolit odinioară de Vidu şi Willer. Vorbesc de la sine cele patru Premii de compoziţie George Enescu (1936, 1937, 1938, 1943) dar şi distincţii ale perioadei comuniste: Ordinul Muncii, Premiul de Stat, Maestru Emerit al Artei şi Ordinul „Meritul Cultural”. Vancea a fost chiar şi academician, fiind ales membru corespondent al Academiei de Arte din Republica Democrată Germană (RDG) în 1975, la un an după ce primise Premiul Herder la Viena.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE