Ultima oră

VIDEO! O sută de ani de la moartea unui prieten al Lugojului – marele aviator Aurel Vlaicu

Vlaicu 1Acum 100 de ani, la 13 septembrie 1913, marele aviator şi inventator român Aurel Vlaicu, unul din pionierii aviaţiei mondiale, şi-a sfârşit viaţa pe când încerca să treacă peste vârfurile Munţilor Carpaţi.

Mondial

Vlaicu 1Acum 100 de ani, la 13 septembrie 1913, marele aviator şi inventator român Aurel Vlaicu, unul din pionierii aviaţiei mondiale, şi-a sfârşit viaţa pe când încerca să treacă peste vârfurile Munţilor Carpaţi.

Deşi nu şi-a împlinit visul de a deveni „vulturul Carpaţilor”, Vlaicu a rămas totuşi în memoria lugojenilor prin istoricul său zbor de pe Câmpia Libertăţii, din 21 iulie 1912, zbor la care a asistat o impresionantă mulţime de peste 6.000 de persoane. De altfel, un liceu din oraş poartă în prezent numele. La rândul lui, Vlaicu a avut strânse relaţii de amiciţie cu lugojeni de vază, precum viitorul prefect George Dobrin ori Dominic Raţiu, directorul Băncii Albina.

Mai puţină lume ştie că marele aviator a avut strînse relaţii de prietenie cu pictorul academic Virgil Simonescu, o mare personalitate a Lugojului, alături de care studiase la Orăştie, Sibiu şi Munchen. În perioada în care avea mare nevoie de bani pentru continuarea contrucţiei aeroplanelor sale, Vlaicu a găsit în Simonescu un sponsor de încredere, care l-a ajutat cu bani. Această relaţie se vede şi dintr-o scrisoare publicată la 1919, la şase ani după moartea aviatorului: „Frate Simonescule! Abia m’a găsit epistola ta. Eu sunt deja dela 1 septembrie în fabrica de automobile al lui Opel în Rüsselsheim (…). Acum vreau să mă apuc de maşina de zburat. Fabricantul (Oskar Ursinus, n.n.) e prieten cu mine, el mi-ar da parale să fac maşina, dar eu mai bucuros aş da invenţia Ţării Româneşti. Vezi de îmi recomandă pe cineva cu parale ori fă-mi o legătură bună. Altfel pun Nemţii mâna pe invenţie şi tu ştii bine că o invenţie mai ideală şi mai folositoare ca maşina de zburat nu este. (…) Mi-ar plăcea dacă te-ai ocupa şi tu mai mult cu maşina de zburat, barem să-mi ajuţi ceva, că tu ai putea să-mi ajuţi. Tu ştii că eu numai pentru ea trăesc şi trebuie să o fac. (…) Dacă mergi la Paris, caută pe Vuia şi spune-i de mine. Aş vrea să fac legături cu el să îl mai întreb despre aeroplanele franţuzeşti. Scrie-mi mai multe”.

Vlaicu 2Vlaicu, sosit la Lugoj ca vedetă sportivă intenaţională

Desigur, evenimentul care l-a legat cel mai mult pe Vlaicu de oraşul nostru a fost istoricul său zbor din 21 iulie 1912 de la Lugoj. Trebuie spus că Vlaicu a sosit la noi ca o vedetă sportivă internaţională (tocmai câştigase Premiul I la mitingul aviatic de la Aspern – Austria), plus că „maşina de zburat” cu care venise era o super-tehnologie de ultimă oră. Marea majoritate a publicului (peste 6.000 de oameni, conform relatărilor de epocă din ziarul „Drapelul”) vedea pentru prima dată în viaţă un avion. Conform aceluiaşi ziar, zborul lui Vlaicu de la Lugoj a durat exact 41 de minute. Ruta aleasă a fost Câmpia Libertăţii – Dealul Viilor, până sus la Bisericuţa Grofului, Drumul Tapiei, albia Timişului, Coştei şi retur, în total 75 de kilometri. Vlaicu a păstrat o înălţime de zbor de 400 de metri, pentru a fi văzut şi a saluta publicul foarte entuziasmat.

Zbor umanitar la Lugoj: toate încasările au revenit victimelor inundaţiilor din 1912

„Ţâşneşte sus la 400 m şi de acolo în mişcare şerpie îşi pleacă de trei ori maşina înainte în semn de salutare a publicului, care izbucneşte în urale vijelioase. După acest salut, esecută cel mai grandios viraj. După aterizare, în mijlocul entuziasmului general, fetiţa drăgălaşă a advocatului Dr. G. Dobrin, Elenuţa, îmbrăcată într’un mândru costum naţional, predă celebrului aviator, o cunună de lauri de argint purtând inscripţia «Lui Vlaicu, Cuceritorul Văzduhului, Femeile Române din Lugoj 1912»”. Vlaicu a fost primit cu mare emoţie şi de femeile lugojene, care îl vedeau ca pe un cavaler al aerului.

De altfel, după zbor, la ora 20,30, a avut loc o aşa-numită „convenire socială împreunată cu dans” la Concordia, unde Vlaicu a încântat cu şarmul său femeile lugojene. Aici, au cântat corul lui Vidu şi Reuniunea de cântări „Lira”. Zborul lui Vlaicu a fost organizat ca un spectacol, cu bilete de intrare, pe categorii – în loja amenajată pe Câmpia Libertăţii, apoi cele de clasa I, II şi… „pentru ţărani”. Alt fapt mai puţin cunoscut este că zborul lui acrobatic a avut şi caracter umanitar, încasările din taxa de intrare fiind acordate sinistraţilor rămaşi în urma inundaţiilor catastrofale din acel an.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE