Ultima oră

VIDEO Gala Premiilor Lugojene! Vezi care sunt lugojenii cu care România se mândreşte

GalaVineri, 13 decembrie, la Universitatea Europeană Drăgan lugojenii cu care România se mândreşte au fost răsplătiţi în cadrul unei noi Gale a Premiilor Lugojene, organizate de Fundaţia Europeană Drăgan şi “Redeşteptarea”, în parteneriat cu Primăria municipiului, cu sprijinul Hella, Mondial și Malta Colection. Parteneri media Nova FM și TEN TV.

Mondial

GalaVineri, 13 decembrie, la Universitatea Europeană Drăgan, lugojenii cu care România se mândreşte au fost răsplătiţi în cadrul unei noi Gale a Premiilor Lugojene, organizate de Fundaţia Europeană Drăgan şi “Redeşteptarea”, în parteneriat cu Primăria municipiului, cu sprijinul Hella, Mondial și Malta Colection. Parteneri media Nova FM și TEN TV.

Premiul ediţiei 2013 pentru Administraţie a revenit Serviciului de Evidenţă a Populaţiei din cadrul Primăriei Municipiului Lugoj. Cei opt angajaţi ai Serviciului au în evidenţe 80.000 de persoane, pentru că biroul deserveşte, pe lângă municipiul Lugoj, şi 16 comune cu toate satele arondate. Doamna Monica David, şefa serviciului din anul 2005, a fost cea care a primit distincţia, urcând pe scenă împreună cu colegii săi.

Premiul pentru domeniul Social a revenit unei fundaţii americane – Fundaţia Bashford, pentru proiectul de mare anvergură demarat la Lugoj. Fundaţia “Bashford” este o organizaţie umanitară care activează de 11 ani în România. Organizaţia a fost fondată cu sprijin din Statele Unite ale Americii, de către un grup de creştini. Un proiect similar va fi realizat şi la Lugoj. Pe un teren de circa 40 de hectare din Dealul Viilor, fundaţia va ridica cel mai mare complex de servicii sociale private din România. Investiţia este în valoare 20 de milioane de euro, ceea ce înseamnă circa 26,6 milioane de dolari. Ea va aduce lugojenilor 130 de noi locuri de muncă şi va dezvolta o zonă a oraşului care nu genera venituri semnificative la bugetul local. Premiul a fost luat de Daniel Toc şi Voichiţa Coţolan, reprezentanţi ai fundaţiei, primul accentuând ideea colaborării excelente cu Primăria Lugojului.

În acest an, premiul pentru Cultură a fost împărţit de Constantin Onae, decanul artiştilor plastici lugojeni şi Liviu Indricău, tânărul tenor al Operei Naţionale Române din Bucureşti. Constantin Onae s-a născut acum 84 de ani, la 6 octombrie 1929. Remarcat de cunoscutul critic de artă Ion Frunzetti, Constantin Onae se numără printre artiştii care au pus bazele Galeriei ProArte de azi. În anul 1970, a fondat aşa-numitul Cenaclu al Uniunii Artiştilor Plastici de la Lugoj, alături de Nicolae Lazăr (stabilit ulterior la Bucureşti), Florica Orăviţan – Jianu, Vladimir Streletz, Tudor Tudan şi, bineînţeles, Silviu Orăviţan – Creţu. Onae a spus: „Sunt prea emoţionat, nu pot să vorbesc. Nu mă aşteptam la acest premiu şi mă bucur că mi-a fost acordat”. În ce-l priveşte pe tenorul Liviu Indricău, acesta s-a afirmat ca demn continuator al tradiţiei marilor muzicieni ai urbei. De cinci ani, tânărul artist lugojean cântă la Opera din Bucureşti, fiind distribuit în roluri de prim plan, precum Don Ramiro din „Cenuşăreasa” de Rossini, Păstorul din „Oedip” de George Enescu, Contele Riccardo din „Cei patru bădărani” de Ermanno Wolf-Ferrari, Ionică din „Motanul Încălţat” de Cornel Trăilescu, Cârmaciul din „Olandezul zburător” de Wagner, Ferrando din „Cosi fan tutte” de Mozart şi mai ales Rodolfo din „Boema” de Puccini. „Este primul meu premiu şi cel mai important, pentru că vine din partea oraşului natal, un reper cultural al ţării”, a spus Indricău la primirea premiului.

Tânărul Mihai Murariu a fost răsplătit pentru performanţele sale în educaţie, ca student al unei prestigioase universităţi din Germania şi absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Mihai Murariu s-a născut la 17 august 1985. În prezent, este doctorand al Institutului de Ştiinţe Politice în cadrul Graduate School of Politics, Westfällische-Wilhelms Universität din Münster, unde a absolvit două facultăţi: cea de Ştiinţe Sociale, secţia – Ştiinţe Politice, şi cea de Istorie, secţia – Istorie Est-Europeană. Studiile în ţară şi le-a desăvârşit la prestigioasa Universitate Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, tot la două facultăţi cea de studii europene, secţia – Relaţii Internaţionale şi Facultatea de Litere, secţia – Limbi Moderne Aplicate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2008, a luat Premiul I al revistei ,,Orizont” pentru proză, iar în 2004, Consiliul Judeţean Timiş i-a conferit Premiul “Pro Juventute”. Dorin Murariu a spus: „cu şase ani în urmă am plecat la 1600 km depărtare, ajungând în inima Europei care azi ne uneşte pe toţi. Prin tot ceea ce fac, doresc să contribui la înfăptuirea acestei Europe noi”.

La capitolul Sport, Gala Premiilor Lugojene 2013 l-a onorat pentru întreaga carieră pe profesorul Adalbert Batkay, care şi-a dedicat întreaga viaţă judo-ului. Aflat în primul an de pensie, Adalbert Batkai se poate mândri cu o carieră de excepţie. A descoperit şi a antrenat sportive care au devenit multiple campioane naţionale, sau chiar vicecampioane olimpice, cum este cazul Corinei Căprioriu, Andreei Olteanu, Cristinei Bărbulescu, Oanei şi Loredanei Musteţa, a fost numit antrenor secund la echipa naţională de senioare în perioada 2002-2006, iar în prezent are o generaţie despre care garantează că îi vom vedea la marile competiţii internaţionale. Cum profesorul Batkay se află cu lotul naţional de junioare la Poiana Braşov, premiul a fost luat în numele său de antrenorul Dorin Horvath.

În acest an, s-au acordat două premii speciale. Primul i-a revenit lui Vasile Stoica – pentru recordurile sale în fotoliu rulant. Primul mare turneu l-a pornit în 1993 până în Franţa. A parcurs 3.400 km în 40 de zile. A pornit apoi în Turul Europei în 1995 – 8.000 de km în fotoliul rulant. În 1998 a început cel mai mare turneu al său, 36.000 km in jurul Lumii în fotoliul rulant. În octombrie 2001, a intrat in Cartea Recordurilor pentru cei mai mulţi km rulaţi în scaun cu rotile în 24 de ore. Ani de zile a fost unul dintre cei mai prolifici ambasadori ai Lugojului, purtând cu mândrie numele oraşului său în întreaga lume. Ca semn de recunoaştere, Consiliul Local al Municipiului Lugoj i-a acordat lui Vasile Stoica în anul 1999 titlul de Cetăţean de Onoare. Anul acesta, la 43 de ani, singur şi cu o voinţă de fier a străbătut cei 8.300 de km până la Capul Nord, cel mai nordic punct al vechiului continent, parcurgând 14 ţări. După primirea premiului, Stoica a spus că, în februarie 2014, va pleca într-un nou tur în America Centrală şi de Sud.

Tot cu un Premiu Special a fost recompensat Freddy Stauber. În toamna acestui an, în Germania, el a fost premiat pentru “inovaţia anului” în cadrul prestigiosului concern Daimler A.G., unul din liderii mondiali în domeniul auto. Importantul premiu i-a fost acordat inginerului lugojean pentru un sistem inovator de sunet. Născut la 27 aprilie 1958 la Lugoj, Freddy Stauber lucrează din anul 1990 la Mercedes Benz. A început în cadrul sectorului Sisteme pneumatice, sisteme alarmă şi antifurt, apoi la Sisteme audio – Management de calitate pentru sistemele audio. Marea sa pasiune a fost şi rămâne muzica, în calitate de compozitor şi interpret. Actvitatea muzicală şi-a început-o în anul 1975 la Lugoj. A cântat cu formaţiile Omicron L, Betta, Stelele (în perioada studenţiei timişorene) şi Logic, trupă pe care a dus-o în prim planul rock-ului românesc. Freddy a vorbit foarte frumos despre Lugojul natal, care va fi pentru el un reper esenţial al vieţii sale.

Marele Premiu 2013 a revenit universitarului Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara, prestigioasă instituţie de cultură pe plan naţional şi internaţional. Născut la Lugoj, la 28 octombrie 1953, Victor Neumann este istoric şi filozof al culturii şi director al Centrului de Cercetări Avansate în Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Absolvent al Facultăţii de Istorie – Filosofie, secţia Istorie – Ştiinţe sociale la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, îşi obţine doctoratul la Facultatea de istorie a Universităţii din Bucureşti. Urmează studii post-universitare în Olanda, la Academia Regală de Arte şi Ştiinţe şi are cercetări post-doctorale la Universităţile din Viena şi Budapesta. Ca profesor de teoria istoriei, a publicat numerose studii şi 20 de volume care au văzut lumina tiparului în ţară sau în străinătate. Materialele sale ştiinţifice se regăsesc în publicaţii din SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Israel. În aria sa de preocupări s-au aflat constant multi- şi inter-culturalismul. Această idee a subliniat-o şi în discursul său, început cu cuvintele: „am o profundă relaţie sentimentală cu oraşul meu natal, Lugojul”. Premiile speciale şi Marele Premiu au fost acordate, în ordine, de către Florin Mihai, directorul Fundaţiei Europene Drăgan şi primarul Francisc Boldea.

Invitatul special al galei din acest an a fost Marius Mihalache, apreciat drept unul dintre cei mai buni cântăreţi la ţambal din lume. Geniu muzical precoce, Marius Mihalache cântă de la şase ani, iar la 10 ani obţinea deja primul său premiu internaţional la Atena. La numai 17 ani a cântat în faţa unei audienţe entuziasmate la Scala din Milano partituri de Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert şi Mozart. Mai târziu, îl întâlneşte pe marele muzician american Chick Corea, care îi devine mentor şi îi oferă marea onoare de a cânta în deschiderea câtorva concerte ale sale. Trupa sa, Marius Mihalache Band, cu care a venit la Lugoj, are ca profil tocmai îmbinarea mai multor genuri muzicale, puse în valoare magistral în faţa publicului de la Universitatea Europeană Drăgan.

 {gallery}gala_2013{/gallery}

 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE