Ultima oră

Vestigiile ascunse ale Banatului: şefi de trib, comori dacice şi jertfe umane

Fotografie originală de la descoperirea mormântului de la Bodo

Secţia de Arheologie a Muzeului de Istorie şi Etnografie din Lugoj deţine un bogat patrimoniu ce însumează peste 100.000 de obiecte ceramice, silex şi podoabe, recuperate din siturile arheologice din Banat.

La sfârşitul anilor ‘60, Muzeul Militar din Bucureşti, a făcut ample cercetări pe întreg cuprinsul zonei de est a Banatului.

Colonelul Dan Căpăţână, cel care a coordonat săpăturile, a reuşit să aducă la lumină, cu ajutorul muzeografilor lugojeni şi sprijiniţi de populaţia din zonă, un adevărat tezaur, prin valoarea artefactelor descoperite.

Şeful de trib de la Bodo

În anul 1967, în satul Bodo, le-a fost semnalată prezenţa unui tumul, având formă circulară, cu un diametru de 44 m şi o înăţime de 3,5 m.

„Atent cercetat, un an mai târziu, piesele de ceramică găsite, au fost doar primul pas în descoperirea unui mormânt ciudat. În centrul movilei, la adâncimea de 3,30 de metri a apărut un mormânt de înhumaţie. Scheletul aşezat în poziţie chircită, aplecat pe stânga şi orientat spre vest – est, era aşezat pe un pat de nisip presărat cu ocru. Inventarul mormântului a fost foarte sărac. Scheletului, destul de bine păstrat, i-a lipsit doar partea occipitală a craniului. Arheologii l-au transportat la muzeul din Lugoj, după care, în toamna anului 1972, a fost predat spre studiere Institutului de Antropologie al Academiei Române din Bucureşti. S-a ajuns la concluzia că scheletul aparţinea unui şef de trib, din epoca bronzului, deoarece în apropiere exista o aşezare. Este cel mai vestic descoperit pe teritoriul României”, a declarat Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj.

Tezaurul ţinut în magazie

Aceiaşi perioadă de timp a coincis cu descoperirea celui mai valoros tezaur descoperit în judeţul Timiş.

Tezaurul a fost găsit în toamna anului 1960, de un localnic din satul Sacoşu Mare, comuna Darova, în timp ce săpa gropi pentru vie.

Prima piesă descoperită a fost o verigă de aur, după care au fost scoase de sătean şi celelalte piese.

Omul nu şi-a dat seama că acestea sunt confecţionate din aur, dar le-a luat patru totuşi acasă la el şi le-a ţinut în magazie aproape un an. În anul 1961, realizând că ele par a fi foarte vechi, le-a predat statului.

Întregul tezaur cântăreşte 1.298,28 g aur de 22 carate şi cuprinde 25 de obiecte de aur: 10 brăţări, şase spirale, patru fragmente de sârmă de aur, un inel masiv, douî pandantive şi două fragmente de brăţări.

„Eu am fost în armată în perioada când a găsit tezaurul. Am fost vecin cu bătrânul care le-a găsit. Mi-a spus că le-a descoperit în grădină. Parcă au mai venit specialişti din Timişoara să caute cu aparate performante, dar nu a mai ieşit nimic la iveală. Tot satul a aflat atunci de comoara găsită, iar cei care au venit să o ia au spus că este foarte veche. Nu s-a mai descoperit vreuna asemănătoare în această zonă”, povestea Pavel Ş. din Sacoşu Mare.

Teritoriul actual al satului Sacoşu Mare pare să fi fost locuit din cele mai vechi timpuri.

În urma cercetărilor s-a stabilit că tezaurul datează din secolul XIII Î.Hr, din perioada de tranziţie de la epoca bronzului la epoca fierului, iar artizanii obiectelor făceau parte din ramura nordică a tracilor.

Morminte de peste 3000 de ani

În anul 2004, o echipă de cercetători condusă de arheologii Răzvan Pinca de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj, Petru Rogozea de la Institutul de Tracologie – filiala Banat şi Alexandru Szentmikloszi de la Muzeul Banatului din Timişoara au scos la iveală trei morminte, cinci vase de ofrandă şi bucăţi de chihlimbar, vechi de peste 3000 de ani.

După mai bine de cinci ore de săpături, primele descoperite au fost urnele de incineraţie.

Acestea conţineau cenuşă, oase şi lemn carbonizat. După puţin timp, arheologii au găsit şi bucăţile de chihlimbar.

Alte opt morminte de incineraţie înconjurau fragmentele din mijloc. Specialiştii spun că e posibil ca urnele să conţină resturile unor femei sacrificate, alături de căpetenia respectivă.

„Vestigiile descoperite la Jupani fac parte din prima perioadă a epocii fierului şi sunt de o importanţă deosebită. Ele atestă prezenţa tracilor în Banat şi în special pe Valea Begheiului. De asemenea, prezenţa chihlimbarului în aceste locuri dovedeşte existenţa unui comerţ intens cu locuitorii din zona Mării Baltice”, ne spune arheologul Răzvan Pinca.

Vase ceramice, obiecte din bronz şi fier sau oase de animale, vechi de peste cinci sute de ani, au fost descoperite întâmplător pe raza localităţii Coştei, în primăvara anului 2005.

Bucăţile arheologice au fost găsite de muncitorii care executau lucrări de excavare pe malul râului Timiş, în zona stăvilarului. Materialul descoperit are o valoare istorică pentru aceste locuri şi potrivit cercetătorilor, aici ar putea fi vechea vatră a Coşteiului, atestat documentar în secolul al -XVI – lea.

În materialul arheologic adunat din situl de pe malul Timişului se găsesc câteva piese, cu adevărat curioase.

Printre acestea trebuie remarcat un clopot de bronz, un toporaş de fier şi un fragment de fluier din os. Recent, lucrătorii de la autostradă, au descoperit o aşezare pe raza localităţii Păru şi inclusiv un cimitir, care potrivit cercetătorilor, ar data din Epoca Bronzului, anul 1400 înainte de Hristos.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE