Ultima oră

Vânătorii de comori din estul județului au trecut de la lopată la detectoare performante

Comorile din estul judeţului atrag numeroşi aventurieri ce visează la îmbogăţire peste noapte. Mulţi şi-au pierdut chiar viaţa în disperarea de a găsi bogăţiile.

De la Timişoara până spre Făget şi Banatul montan, există numeroase legende care ţin trează atenţia căutătorilor de artefacte. Pentru cei mai mulţi, indiciile sunt simple povestiri transmise din generaţie în generaţie, însă odată cu era tehnologizării au apărut şi vânătorii moderni,  înarmaţi cu detectoare de metale şi hărţi întocmite pe baza unor repere istorice locale. Legislaţia pedepseşte aspru comerţul ilegal cu obiecte de patrimoniu, însă, paza siturilor arheologice existente este deficitară, iar căutătorii sunt foarte rar prinși în flagrant.

 În Timiş, potrivit statisticilor oficiale, există 120 de deţinători de detectoare de metale, majoritatea declarându-se arheologi amatori. Însă, din 2006 şi până în prezent, doar patru dintre ei au predat artefacte muzeelor din judeţ sau Direcţiei de Cultură.

În cazul celorlalţi deţinători, pot exista doar bănuieli legate de destinaţia obiectelor găsite. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, în colaborare cu poliţia, a descoperit doar anul acesta 11 intervenţii neautorizate sau distrugeri în zone cu potenţial arheologic. Primăriile comunale, cărora le revin de obicei astfel de atribuţiuni, nu au nici personal pregătit care să asigure paza acestor situri, nici fonduri necesare pentru a-l plăti. Conform unui studiu întocmit de Ministerul Culturii, braconierii sunt interesaţi îndeosebi de tezaure monetare, bijuterii, artefacte funerare, arme şi echipament militar (săbii, coifuri, scuturi, fibule).

În urma lor, situl arheologic este devastat, iar specialiştii au găsit nu o dată, la faţa locului, diverse piese ceramice sau din materiale comune aruncate sau distruse. Aceste încercări de îmbogăţire rapidă au curmat două vieţi în 2007, iar un tânăr a scăpat la limită, în timp ce aceştia executau săpături într-o peşteră aflată pe unul din versanţii din localitatea Luncanii de Jos. De-a lungul timpului, mulţi au rămas cu sechele după ce peştera s-a surpat peste ei.

Legenda spune că bogăţiile s-ar afla ascunse într-o peşteră aflată într-unul dintre versanţii care străjuiesc satul şi poate fi văzută doar în noaptea de Paşti, când din străfunduri apare o văpaie aurie. Unii spun că aurul ar fi ascuns acolo de către hoţi, iar alţii de către turci.

 

Sute de kilograme de aur la Luncani

”Redeşteptarea” deţine mărturia unui vânător de comori din localitatea Curtea, care sub protecţia anonimatului a vorbit despre experienţele sale. La începutul anilor ‘80, alături de alte zece persoane, omul a săpat aproape jumătate de an în peştera Luncanilor, fiind convins că în spatele unei pietre uriaşe se află sute de kilograme de aur.

”Totul a început la Timişoara, într-un cerc restrâns de persoane, care se ocupau doar cu descoperirea comorilor din Munţii Banatului. Erau persoane importante, cu studii superioare, iar unul era colonel în Inspectoratul de Poliţie Timiş. După ce s-a format nucleul, am fost contactat eu, încă o persoană din comună şi un pădurar din zonă. Eram în Timişoara atunci şi ne reuneam aproape zilnic la cofetăria Violeta, pentru a pune la punct planul. Aveam puţin peste 25 ani. Aceste persoane făcuseră rost din Ungaria de o hartă de pe vremea imperiului, transpusă pe piele, cu numeroase coordonate care indicau locul unde se afla peştera. Era denumită Vârful Cetăţii. Un alt indiciu de pe hartă era un izvor, pe care l-am descoperit în apropiere. Când am ajuns în locul respectiv, nu era nimic. Undeva mai jos era o fostă mină a unui evreu, exploatată înainte de război. Şi acesta a căutat comoara, pentru că din mină pornea o galerie înspre locul căutat de noi, însă nu a reuşit să ajungă la ea. Am instalat tabăra, cu corturi, saci de dormit şi tot ce era necesar. Cei din Timişoara au început măsurătorile cu tot felul de aparate şi la un moment dat ne-au indicat un loc unde să săpăm. Nu se vedea nimic. După ce am dat la o parte un strat gros de pământ, am descoperit funingine, iar apoi o gaură asemănătoare unui coş, după care am dat de bucăţi de piatră, care păreau a fi zidite. Am spart-o şi am extras rocă dintr-un coridor de circa 15 metri, de puteai construi  trei sau patru turnuri de cetate. În partea stângă a galeriei am dat de o lespede, asemenea unui perete, în spatele căreia  suna a gol. Era singurul loc unde şi aparatul pentru detectat metale indica ceva”, povesteşte P.V.

 

 Bănuţi de argint

Săpăturile au început primăvara şi se lucra foarte organizat, în schimburi şi în mare linişte. Pădurarul avea rolul de a păzi zona şi de a se informa dacă a aflat cineva de căutători. Aceştia au rămas în impas la acel perete de piatră.

”Nu am reuşit să perforăm lespedea sub nici o formă şi aveam nevoie de explozibil pentru a o detona. Am mers şi m-am angajat ca mecanic de suprafaţă la o firmă care făcea studii geologice în zonă. De-acolo am reuşit să fac rost de trotil. După aproape o lună am abandonat serviciul şi m-am întors la peşteră. Nu am avut sorţi de izbândă nici acum şi s-a hotărât să săpăm în partea dreaptă. Acolo am dat de un cuptor din lut. Era intact, existând inclusiv cărbuni în el. Apoi am găsit nişte oase aşezate în formă de cruce şi un craniu de reptilă. Era enorm. Lângă fiecare os era câte un bănuţ de argint. Erau semne care apăreau şi pe hartă sub forma unor puncte negre. Am adunat aproape 30 de arginţi, pe care cei din Timişoara au încercat să-i valorifice peste graniţă. Li s-a pierdut urma! Am aflat şi de o intrare pe deasupra, de la un bătrân din Luncani, care găsise acolo un cântar şi plumbi din aur”, mai spune P.V.

 

Legendă transformată în realitate

 Unul dintre cele mai mari şi mai vechi tezaure descoperite pe teritoriul judeţului Timiş, a fost găsit în toamna anului 1960, de un localnic din satul Sacoşu Mare, comuna Darova, în timp ce săpa gropi pentru vie. Prima piesă descoperită a fost o verigă de aur, după care au fost scoase de sătean şi celelalte piese.

Întregul tezaur cântăreşte 1.298,28 g aur de 22 carate şi cuprinde 25 de obiecte de aur: 10 brăţări, 6 spirale, 4 fragmente de sârmă de aur, un inel masiv, 2 pandantive şi 2 fragmente de brăţări. 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE