Ultima oră

Vacanță de licean la ”Bredi”, în 1982: dacă nu mergi la Canal, eşti exmatriculat!

Cum arătau ”vacanțele” elevilor de la liceu în anii 80? Puteau fi foarte bine, trei luni de muncă la Canalul Dunăre Marea Nea­gră. Muncă, nu glumă, ca fierari betoniști sau lucrători la taluz.

Povestea, inimaginabilă în zi­lele noastre, ne-o dez­vă­lu­ie Dănuț Cădariu, unul din­tre liceenii care au îmbrăcat salopeta albastră la Canal.

”În anul 1982 eram în va­can­ță la Liceul Brediceanu, anul I Profesională. Prin 9/10 august, am primit a­ca­să o scrisoare de la liceu în care ne chema în data de 15 august la școală, dar nu ne-au spus pentru ce ne che­mau. Pe 15 august, ne-au a­du­nat în curte la Bre­di­cea­nu. Eram două clase de școa­lă profesională: Trata­men­te termice și cea de Lă­cătuși – Prelucrători prin aș­chiere. Și nu uitați că pe vre­mea aceea, clasele erau de 30 – 35 de elevi! Ne-au co­municat că pe 29 august era planificată plecarea la Ca­nalul Dunăre Marea Nea­gră, ca brigadieri pe Șan­tie­rul Tineretului de la Cum­pă­na, situată la vreo 5 km de Agigea!”, își amintește Că­dariu.

Tatăl meu, camionagiu, a refuzat să meargă la Canal și și-a pierdut serviciul

Stagiul a fost de trei luni, până în 29 noiembrie. ”E­ram însoțiți de maiștrii in­structori Bot și Vlăduceanu. Pe lângă maiștri, am avut un politruc de la Timișoara. Fu­­sese unul dintre soldații răniți în ambuscada cu te­ro­riștii de la Pui, lângă Deva, și devenise instructor poli­tic, ca re­com­pensă. Evident, prezența lui era legată de raportarea stă­rii de spirit a liceenilor, dacă comentează cineva. Eram elevi din Alba, Gorj, Tulcea, Timiș, Arad, Oradea, Co­vas­na, 12 județe”, spune Că­dariu.
Cazarea era în barăci de car­ton cu două niveluri. E­rau câte patru-șase în ca­meră, cu paturi suprapuse. Cu un an înainte fuseseră cei de la ”Hasdeu”, pe a­tunci Liceul Industrial nr 1. Cele două serii de la ”Has­deu” și ”Bredi” au fost sin­gu­rele care au fost duse la Ca­nal, în 1981 și 1982.

Nu existau, practic, op­țiuni: ”În ședința din 15 au­gust de la ”Bredi” ni s-a spus clar: cine refuză să mear­gă la Canal va fi ex­ma­triculat, iar părinții vor fi dați afară din serviciu. Era pe bune, tatăl meu era șofer la IRTA,  a refuzat să mear­gă la canal și i-au desfăcut contractul de muncă. L-au dat afară de la IRTA și apoi s-a angajat la IURT. De la anul I Profesională, cam 12 colegi au refuzat să meargă la Canal, dar până la urmă nu au fost daţi afară de la şcoală”.

Program ca la armată, cu deșteptarea la 6

La sosire, peisajul l-a uimit pe tânărul lugojean: ”Când am ajuns la Canal, era o mare de elevi din toată țara. Cam 60-80 de liceeni din fiecare județ, 12 județe în to­tal, eram cam o mie de oa­meni”.
Programul era ca la ar­ma­tă – deșteptarea la 6, în­vio­ra­re, program de curățe­nie ”pe sectoare” – dor­mi­toa­re, băi, holuri, apoi masa la 7, că aveam cantină în ta­bă­ră. La 7.30 se pleca la mun­că.
Elevii din județul Timiș au fost împărțiți pe două sec­țiuni. O parte au lucrat la Podul de la Agigea, care azi face legătura între Con­stan­ța și stațiuni și la ecluza de la Agigea. Ceilalți din Timiș lucram la un atelier de fierari betoniști de dincolo de e­cluză.

Celelalte 11 județe au lucrat la taluzat (întărirea și curățirea malurilor) la Ne­gru Vodă, în cealaltă parte a Canalului, spre Medgidia.

După prima săptămână la Canal, zece elevi au fugit acasă

Condițiile de la Canal i-au spe­riat pe mulți. ”După o săp­tămână de zile, zece per­soane de la noi au fugit a­ca­să. Mâncarea era foarte proas­tă  – ceai, varză și din când în când carne de oaie. A ieșit un scandal mare. A ieșit un scandal mare cu Pleș, profesorul de rusă care era și secretar de partid. A venit un control mare de la Co­mitetul Central de la Bu­curești, cu amenințări pe la părinți pe acasă. După o săptămână, au adus înapoi vreo patru-cinci fugari și încă patru/cinci dintre cei care refuzaseră să vină în pri­ma serie”, arată Cădariu.
In­teresant este că după a­ceea, în tabăra de muncă de la Canal s-au îmbunătățit pro­gramul și condițiile. ”La prânz nu mai mâncam la can­tina unității, ci la o can­ti­nă muncitorească cu hrană mai bună, mai consistentă. Ne-au adus și niște baxuri de țigări Snagov. Era așa, un fel de libertate. La liceu nu puteam fuma, aici nu ne avea nimeni treaba”.

Mica revoltă a dat rezultate: condițiile s-au îmbunătățit, dar Timișul era izolat

Condițiile s-au îmbunătățit, dar Timișul era practic i­zo­lat față de celelalte județe. Sâmbăta, de la ora 12, elevii lugojeni de la Canal erau liberi până luni dimineața. Mai mergeau la Mamaia, la satul de vacanță unde era și un han Ana Lugojana (!), mai era și Casa Vrânceană.

Elevii brediceniști din anul I Profesională (adică clasa XI A) au lucrat la selectorul de gunoaie, la turnat be­toa­ne, la cofrat și decofrat. Lu­crau ca muncitori, era muncă grea și nu lipsită de riscuri. În perioada celor trei luni, au fost multe ac­cidente de muncă. Un șofer de autobuz și-a pierdut un ochi și un excavatorist a căzut cu tot cu excavatorul în Canal și a murit.

La cules de struguri la Pușcărie, la Satu Nou

Cu două săptămâni înainte de Ziua Recoltei, elevii din Timiș au fost retrași de la Canal și trimiși la cules de struguri, la Pușcăria de la Satu Nou. De Ziua Recoltei, venea Ceaușescu la Con­stan­­ța. ”Am spălat salo­pe­te­le, le-am ținut întinse sub saltea, apoi am stat pe sta­dion până a venit Ceau­șes­cu. Apoi, gata, înapoi la lucru la Canal”.
Munca de fierar betonist era la normă. Era mai bine plă­tită decât munca celor care lucrau la taluz. În afară de asta, elevii lugojeni nu aveau vreo recompensă spe­cială.

”Toată chestia era pe puncte – pentru curățenie, dis­ciplină, activități spor­ti­ve. Timișul lua cei mai mulți bani, eu m-am întors cu 900 de lei. Dar eram penalizați de comandantul taberei, ”maiorul” Tudor, care zicea că în baraca Ti­mi­șului e ceață londoneză. E drept, fumam, dar asta nu ne-a împiedicat să ieșim cam­pioni la fotbal și hand­bal, chiar și la șah, numai la volei țin minte că ne-a bătut Tulcea. Din toate con­flic­te­le cu comandantul taberei, am avut noroc cu un poli­truc din Gorj, care era năs­cut la Lugoj și ne-a ținut partea”, adaugă Cădariu.

Primiți cu fanfara la Lugoj

Până la urmă, aventura lu­go­jenilor la Canal s-a în­che­iat cu bine. Chiar și ”ma­io­rul” Tudor i-a cinstit la final cu un pahar de Havana Club, rom cubanez, marfă rară pe atunci: ”măi băieți, ați fost cei mai buni, mi-ați fost simpatici, dar nu pu­team spune asta în tabără”.

Pe 30 noiembrie, au fost primiți cu fanfara la Lugoj. Iar răsplata a fost … o masă festivă la cantină, la Bredi!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

1 Comentariu on Vacanță de licean la ”Bredi”, în 1982: dacă nu mergi la Canal, eşti exmatriculat!

  1. Si eu am fost la canal de doua ori cind eram elev, Medgidia si Cumpana

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE