Ultima oră

Un lugojean, pionul principal într-una din cele mai mari anchete care vizează mafia imobiliară din Timişoara

mihai viteazu 17-31481Procurorii Parchetului de pe lângp Curtea de Apel Timişoara desfăşoară o amplă anchetă la Primăria Timişoara, pentru a verifica modul în care a fost restituit un imobil din zona centrală a oraşului. Pionul principal al acestei anchete este lugojeanul Kerek Francisc. Acesta a obţinut restituirea clădirii printr-o sentinţă dubioasă, după intervenţia procurorului general al României.

Mondial

mihai viteazu 17-31481Procurorii Parchetului de pe lângp Curtea de Apel Timişoara desfăşoară o amplă anchetă la Primăria Timişoara, pentru a verifica modul în care a fost restituit un imobil din zona centrală a oraşului. Pionul principal al acestei anchete este lugojeanul Kerek Francisc. Acesta a obţinut restituirea clădirii printr-o sentinţă dubioasă, după intervenţia procurorului general al României.

Istoria clădirii din Timisoara, strada Mihai Viteazu numărul 17, datează de la jumătatea secolului trecut, când clădirea i-a aparţinut unei femei pe nume Molnar Lili. În 1961, clădirea intră în proprietatea statului pentru că timp de şase ani, Molnar Lili nu şi-a plătit impozitele. Astfel, pentru recuperarea prejudiciului, clădirea a ajuns proprietate a Statului Român. Acesta a fost statutul clădirii, în care între timp s-a construit şi o grădiniţă, până în 2000, când lugojeanul Kerek Francisc depune la Primăria Timişoara o solicitare de restituire a imobilului în natură.

Solicitarea lugojeanului avea la bază un contract de vânzare cumpărare din 1950. Documentul atesta că Francisc Kerek a cumpărat clădirea de la Lili Molnar. Cu toate acestea, suţin reprezentanţii, Primăriei Timişoara, din 1950 şi până în 2000, Kerek Francisc nu s-a intabulat şi nu a făcut nimic pentru a-şi îndeplini obligaţiile de proprietar, adică să îşi plătească impozitele. Acesta a fost şi motivul pentru care Primăria Timişoara i-a respins lui Kerek Francisc solicitarea de restituire a imobilului în natură.

Lugojeanul a pierdut pe linie până la Curtea Supremă

După ce Primăria Timişoara i-a respins cererea lui Kerek Francisc, acesta s-a adresat instanţei şi a pierdut procesele pe bandă. De altfel, într-una dintre sentinţe, Curtea de Apel Timişoara arată că „înscrisul (n.r. contractul de vânzare-cumpărare din 1950) încheiat între fosta proprietara tabulară şi Kerek Francisc nu îşi poate produce efectele faţă de terţi, nefiind intabulat dreptul de proprietate”.

Cu alte cuvinte, singura dovadă a faptului că lugojeanul Kerek Francisc ar fi proprietarul terenului este un contract de vânzare-cumpărare, încheiat în 1950 şi scos la înaintare în 2000. În ciuda acestor contradicţii, în 2002 procurorul general de la acea vreme promovează un recurs în anulare (o cale excepţională de atac), în baza căruia Curtea Supremă îl face proprietar de drept al imobilului pe Kerek Francisc.

Nu a contat nici faptul că Inspectoratul Şcolar şi Primăria Timişoara au atras atenţia că în clădire funcţionează o grădiniţă. Clădirea a fost restituită în natură, iar Kerek Francisc a dispărut din peisaj, clădirea fiind în momentul de faţă în proprietatea unui membru al clanului Cârpaci.
La nivelul Primăriei Timişoara s-a declanşat şi o anchetă pentru a verifica modul în care s-a restituit clădirea, existând date potrivit cărora funcţionarii Primăriei Timişoara i-au restituit fostului proprietar mai mult decât era prevăzut în sentinţă. Opt foşti şi actuali angajaţi ai primăriei au fost chemaţi la audieri în acest dosar în care lugojeanul Kerek Francisc este un pion principal pentru că, dacă se va dovedi că imobilul i-a fost retrocedat ilegal, iţele afacerii duc la judecători de la Curtea Supremă şi la un fost procuror general al României.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE