Ultima oră

Ucrainenii și sârbii din zona Lugoj-Făget se pregătesc de Crăciun

Credincioşii ortodocşi ucraineni şi sârbi sărbătoresc sâmbătă, 7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi, care corespunde zilei de 25 decembrie pe stil nou.

Fiecare comunitate religioasă îşi are obiceiurile ei specifice, care dau farmec Sărbătorilor de iarnă.

Cel mai important moment pentru credincioşii ucrainieni este cina de Ajun a Crăciunului, care are loc în seara de vineri, 6 ianuarie, de la ora 22.

La casele lor, credincioşii au pregătite nu mai puţin de şapte, zece sau chiar 12 feluri de mâncare de post, toate acestea fiind considerate numere cu semnificaţii aparte – de pildă, 12 este numărul apostolilor lui Iisus Hristos.

La ucraineni, postul de Crăciun este cel mai aspru, nu se bea alcool şi nu se mănâncă carne, brânzeturi, lactate, etc.

De pe mesele acestora, la cina de Ajun, nu lipsesc grâul fiert, mâncarea de ciuperci, plăcintele de grâu, sarmalele de post, orezul, fasolea bob (din păstăile uscate peste vară) şi alte mâncăruri tradiţionale, cum ar fi colţunaşii pregătiţi aparte, fără brânză, ci doar cu varză sau cartofi.

De Crăciun, femeile mai coc o pâine specială, Pâinea de la Naşterea Domnului, care se păstrează până la Bobotează.

Când apare Steaua de la Răsărit – Luceafărul, simbolizând Naşterea Domnului, credincioşii îngenunchează. În Ajun, pe mese sau sub mese se pun paie sau fân, care se acoperă cu faţa de masă, iar jos se pune un lanţ, pentru a simboliza locul Naşterii Domnului din Bethleem. După ce se acoperă fânul sau otava, se aprinde o lumânare şi se tămâiază peste tot în casă.

Credincioşii privesc cu evlavie la Răsăritul cel de Sus şi cântă Troparele Naşterii Domnului, se zic colinde şi rugăciuni.

Alte obiceiuri vechi, tradiţionale, sunt păstrate și în satele care au populaţie ucraineană precum Pietroasa, Ştiuca, Pădureni, Criciova sau Dragomireşti. 

Comunitatea sârbă are ca obicei distinct ritualul arderii frunzelor de stejar, care alungă spiritele rele şi aduce bunăstare în noul an. 

Tradiționalul stejar, badnjak-ul, aprins în seara de Ajun, mai simbolizează lemnul adus de păstori și aprins de Iosif pentru a-l încălzi pe Pruncul Sfânt. Obiceiul se practică în Ajunul Crăciunului. 

În prima zi de Crăciun, de pe masa sârbilor nu lipsesc cârnaţii fierţi, şunca şi vinul roşu.

Următorul eveniment important este Revelionul, care se sărbătoreşte în noaptea dinspre 13 şi 14 ianuarie.

 

 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE