Ultima oră

”Trenul Unirii” organizat de lugojeni şi aventura drumului românilor bănățeni la Alba Iulia

MondialAventura plecării lugojenilor şi făgeţenilor spre Alba Iulia anului 1918 ne-o povesteşte prof. dr. Dumitru Tomoni, reputat cercetător istoric şi preşedinte al Filialei Societăţii de Ştiinţe Istorice Lugoj.

a

La 30 noiembrie 1918, un tren special format din şase va­goa­ne şi împodobit cu steaguri tricolore, pornea din Gara Lugoj spre Alba iulia. Acest tren a intrat în istorie!

Din start, trebuie spus că în urmă cu un secol, lucrurile era foarte nesigure în Banat, Ardeal şi celelalte teritorii locuite de români. Un Imperiu care avea o istorie de sute de ani se prăbuşea, trupele de ocu­paţie sârbeşti, care intra­se­ră în Banat la 15 noiembrie 1918, dar şi jandarmii unguri se opuneau plecării românilor spre oraşul ce avea să devină capitala Marii Uniri. ”Atât trupele maghiare, cât şi cele sârbeşti, care, potrivit Con­ven­ţiei de Armistiţiu de la Belgrad, primiseră mandat din partea Antantei de a intra în Banat, au împiedicat prin toate mijloacele plecarea spre oraşul unirii”, spune prof. dr. Dumitru Tomoni.

Jurnalul adolescentului Filaret Barbu, amintiri “la cald”

Ca răspuns, românii s-au organizat în consiliile şi gărzile naţionale române, care au avut un rol important în pre­gătirea participării la Marea Unire. Graţie medicului Dan Traian Demeter, jurnalul din acele zile al adolescentului Filaret Barbu a văzut lumina tiparului. Tânărul viitor muzician nota, în vâltoarea evenimentelor: “Acest jurnal îl încep cu începerea revoluţiei Maghiare (din Budapesta) în anul 1918, noiembrie. După potolirea războiului European…, în decursul revo­lu­ţiei…, românii noştri au început să facă propagandă… Şi au şi făcut-o. S-au făcut Garde Române în toate cercurile locuite de români. Aici la Lugoj s-a făcut o adunare în “Concordia” în care dl. V(aleriu) Branişte a arătat şi explicat vremurile de acum (…) Universitarii şi studenţii din localitate ne-am insinuat şi noi în Gardă”.

Adolescentul lugojean notează aventura prezenţei sale, alături de tată, la adu­narea de la Alba Iulia, unde toate hotelurile şi cafenelele erau ocupate şi doar darea de mână a delegaţilor lugojeni a făcut posibilă închirierea unei camere, la gazdă.

Garnitura istorică, pregătită de doi mari absenţi la Alba: Valeriu Branişte şi George Dobrin

Cel mai rapid mijloc de acces spre Alba Iulia a fost faimosul tren special de Lugoj, o gar­ni­tură cu şase vagoane de­co­rată cu drapele tricolore. Intersant este că această gar­nitură, singura “oficială” şi care se deplasa spe inima Ardealului în relativă sigu­ran­ţă, a fost pregătită de doi lugojeni, care s-a nimerit să fie şi marii absenţi din dele­gaţia noastră de la Alba Iulia.
“George Dobrin, viitorul prefect de Severin, s-a implicat decisiv în toată organizarea acestei deplasări. Trenul nu putea circula decât cu aprobarea armatei sârbe de ocupaţie, iar ţădula se numea opincă. Trenul din Lugoj a mers oficial doar prin mij­lo­cirea lui. Din păcate, Dobrin nu a mai ajuns la Alba Iulia. Soţia lui s-a îmbolnăvit, el a trebuit să stea alături de ea, de altfel ea a şi murit, un an mai târziu. Cel de-al doilea lugojean de vază implicat în epica deplasare la Alba a fost Valeriu Branişte (sau Bra­nis­ce, cum se ortografia în e­pocă). Fiecare bănăţean care pleca la Alba trebuia să-şi plătească singur biletul. Dar pentru a preîntâmpina orice surpriză, Branişte a girat un împrumut la banca Progresul preţul transportului pentru tot trenul. Dar şi Branişte s-a îm­bolnăvit şi nu a putut ajun­ge la Marea Adunare”, precizează istoricul Dumitru Tomoni.

Pe căi ocolite, cu pretexte, destinaţii false şi frica în sân

Din pleiada luptătorilor de elită lugojeni care au trăit “pe viu” fericirea realizării visului nostru naţional au făcut parte dirijorul şi compozitorul Ion Vidu (care fuse­se internat în lagărul de la Sopron pentru ideile sale unioniste), canonicul greco-catolic Ioan Boroş, cronicarul Lugojului, protopopul Popo­vici şi pictorul academic Virgil Simonescu, care, deşi urmase cursurile Academiei de Artă din Munchen, nu era încă celebru la momentul sosirii lui la Alba Iulia. În august 1919, pictorul Catedralei Unite din Lugoj şi a Bisericii Româneşti din Vârşeţ avea să fie numit de Consiliul Ddirigent “profesor titular pentru desemnul artistic” la Liceul “Coriolan Brediceanu”, unde a predat 21 de ani.

Dumitru Tomoni rea­min­teşte că “sârbii votaseră în 25 noiembrie 1918, la a­du­narea populară de la Novi Sad, alipirea întregului banat la noul Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor”. În aceste condiţii, unii delegaţi bănăţeni au luat-o pe căi ocolite, iar care luau trenul din Timişoara dădeau alte trasee, cu explicaţii precum “merg la doctor la Cluj să îmi schimbe ochelarii, merg să-mi văd copiii, la liceu, la Sibiu” etc.

“Trenul speranţei” soseşte de la Lugoj în gara Făget

Nici pentru făgeţeni nu a fost uşor. Pentru unii dintre ei, trenul de Lugoj era “trenul speranţei”.

“Cea mai mare parte dintre făgeţeni – şi aici mă refer la întreaga zonă cunoscută sub numele de Ţara Făgetului, au plecat spre Alba cu trenul special de Lugoj. Acesta a ajuns la Gara Făget în 30 no­iembrie 1918, în jurul orei 11. Cea mai mare parte dintre delegaţi, inclusiv cei nouă delegaţi care reprezentau Fă­getul, au luat acest tren. Dar au fost mulţi delegaţi din zonă care, din diferite motive, nu au mai ajuns la Făget. Cei din comuna Bujorul Bănăţean, azi numită Traian Vuia, locul de naştere al pionierului aviaţiei mondiale, el însuşi un promotor al Unirii, n-au mai apucat să ajungă la gară, fiind împiedicaţi de ocupanţii sârbi. Aşa că s-au dus, pe jos, mai departe peste dealuri direct la Ilia, unde au aşteptat trenurile de Arad cu care au ajuns până la urmă la Alba Iulia.
Drumul peste munţi a fost ales şi de delegaţii din zona Pietroasa – Fărăşeşti, care au făcut şi ei pe jos peste 30 km pînă la Ilia, de unde au luat trenul. Delegaţii din Fârdea, în frunte cu părintele George Garoiu au plecat şi ei pe jos la Ilia şi abia de acolo spre Alba Iulia”, spune prof. dr. Dumitru Tomoni.

Fake News de epocă şi dezinformarea prin zvonuri: trenul va fi aruncat în aer la Holdea!

În epocă circulau şi ceea ce azi s-ar numi “fake news”, doar că dezinformarea se făcea pe atunci, în lipsa reţelelor de socializare, prin zvonuri bine ţintite. Unul din aceste zvonuri era că trenul care pleca din Lugoj spre Alba va fi aruncat în aer la intrarea în tunelul de la Hol­dea. Astfel că mulţi dintre delegaţi nu au avut curajul să plece pe calea ferată, ci au luat calea mai anevoioasă a munţilor”.
Din Făget, cei mai im­portanţi delegaţi au fost protopopul Sebastian Olariu, poetul şi avocatul George Gârda, senatorul Victor Feneşiu şi învăţătorul Dănilă Ilicescu, care va deveni primul director al Şcolii româneşti din Făget, apoi inspector şcolar la Ti­mişoara şi Oraviţa.

Deşi în epocă au fost şi ro­mâni bănăţeni care “nu îndrăzneau a se expune pericolului ce-i aştepta din partea maghiarilor, dacă România nu câştiga”, aproape toate localităţile din zona Lugoj – Făget au avut reprezentanţi la Alba Iulia: Lugoj, Făget, Fărăşeşti, Margina, Sinteşti, Mâtnicu-Mic şi Surducu-Mic, Sărăzani, Bujor şi Botineşti, Săceni (reprezentaţi de învă­ţă­torul Trifon Lugojanu), Bră­neşti, Breazova, Coşava, Curtea, Drăgsineşti, etc.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE