Ultima oră

Trei sate dispărute în estul județului Timiş! Pe lista de aşteptare sunt alte patru

Estul judeţului are trei sate care în ultimele trei decenii au rămas fără niciun locuitor – Bunea Mică, (aparţinător de oraşul Făget), Cireşu Mic, (aparţinător comunei Criciova şi Checheş (comuna Secaş).

Acestea sunt şi singurele aflate în această situaţie, în Ti­miş. Poate cel mai cu­nos­cut este Bunea Mică, po­pu­lat la sfârşitul secolului XIX doar cu cetăţeni maghiari, în perioada când Banatul se a­fla sub dominaţia Im­pe­riului Austro – Ungar.

Satul a început să se depopuleze  la sfârşitul anilor `60. În pre­zent, doar cimitirul şi mo­numentele ridicate după 1990, pe fostul loc al bi­se­ri­cii, mai amintesc că acolo au locuit peste 200 de oa­meni.

”Satul nu mai este locuit a­cum. În 1864 au venit bo­ga­ţii din Szeckszard şi au cum­părat teritoriul co­mu­nei. Nu a fost colonizat. Au venit ei de bună voie. Con­diţiile grele din anii `60 i-au făcut pe oameni să pă­ră­seas­că locul. Nu aveau lu­mi­nă, drumuri, era foarte greu… În anii `80, au mai ră­mas doar două familii, iar a­cum nu mai e nimeni. Îl co­memorăm în fiecare an şi ve­chea vatră a satului a de­ve­nit acum un loc de pe­le­rinaj, care adună anual peste 500 de vizitatori, mulţi din­tre ei fiind fii ai satului, care sosesc din numeroase ţări”, ne spunea Ioan Ihasz, pri­ma­rul comunei Dumbrava.

O altă localitate dis­pă­ru­tă în aceeaşi perioadă este Ci­reşu Mic sau Pereu cum mai era cunoscut în zona Lu­gojului. Acesta era po­pu­lat cu peste 150 de locuitori, ma­joritatea de etnie u­crai­nea­nă. Se afla amplasat într-o poiană la câţiva kilometri de satul Cireşu.

Din 1954 a devenit cătun al acestuia. După 1990, în apropierea lo­cu­lui în care a existat sa­tul s-a ridicat Mănăstirea „Sfânta Treime „. Acum, la Pereu, doar câteva cruci mai amintesc că acolo au locuit oameni.

Checheş apare ca ates­ta­re documentară încă din 1440. A rezistat cinci se­co­le, însă după cel de-al doilea război mondial a început să se depopuleze, astfel că, de la aproape 800 de locuitori câţi avea în 1880, acum nu mai are niciunul.

În prezent, în estul ju­de­ţu­lui, în pericol de dispariţie se mai află satele Topla (co­muna Mănăştiur), care mai are doar trei locuitori, Viz­ma (comuna Secaş), în care mai trăiesc mai vreo zece oa­meni şi Lăpuşnic şi Spata (comuna Bara), fiecare cu vreo 15 suflete.

”Spata este po­pu­lat în special cu per­soa­ne care se ocupă de oie­rit, venite din zona Sibiului. Foş­tii băştinaşi s-au mutata demult în zona Lugojului sau a Timişoarei”, ne-a de­cla­rat Ioan Lăzărescu, pri­ma­rul comunei Bara.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE