Ultima oră

Traian Filip, scriitorul uitat al Lugojului

Traian Filip, scriitor original, traducător şi eseist distins cu Premiul Academiei Române, este unul dintre oamenii foarte puţin cunoscuţi la Lugoj, dar şi pe plan naţional. Deşi are la activ o creaţie importantă, el a intrat în atenţia opiniei publice mai mult prin apropierea de profesorul Josif Constantin Drăgan.

Într-adevăr, întâlnirea din anul 1971 între cei doi lugojeni va produce o schimbare importantă pentru Filip. Magnatul Josif Constantin Drăgan îi încredinţează directoratul Editurii Nagard din Milano.  Ca scriitor, Filip îl va însoţi pe Drăgan într-o serie de croaziere din care s-au născut vulumul de însemnări de călătorie „Spre Kilimandjaro” (publicat la Editura „Dacia” din Cluj-Napoca, în 1976) şi romanul de largă respiraţie „Thalassa”, apărut în trei volume. La iniţiativa sa, profesorul Drăgan ia decizia de a publica în fascicule, la Editura Nagard, monumentala „Istorie a Literaturii Române” a lui George Călinescu. Asta se întâmpla în anul 1981. Era prima ediţie necenzurată a faimoasei lucrări, spre deosebire de cea editată în ţară, în 1986, care avea scoase pasaje despre unii scriitori aflaţi în exil.

Născut la Lugoj la 11 februarie 1929, Traian Filip făcea parte din familia lui Vasile Filip, originar din Moldova şi muzician militar de profesie. A urmat şcoala generală şi liceul în oraşul natal. Înclinaţia spre literatură a vădit-o încă de pe băncile liceului, când a scris o povestire premiată la un concurs şcolar naţional. Ca şi alţi elevi ai epocii, Filip a cunoscut experienţa de muncitor pe şantierele patriei, ca brigadier la Salva Vişeu. Spre deosebire de ceilalţi colegi însă, el a avut ideea de a transpune literar evenimentel trăite. Mulţi ani mai târziu, în 1974, paginile scrise atunci s-au legat în volumul „Crivăţul bate puternic”. A urmat doi ani Facultate de Filologie la Bucureşti (1950-52) şi a lucrat o perioadă în presa vremii. Anii fiind foarte duri, în 1958 i s-a interzis să mai publice. A continuat să scrie şi în 1963 îi apare romanul de debut „Amar”, premiat de Academia Română cu Premiul „Ion Creangă”. Acest succes îl „reabilitează” şi reîncepe să scrie în presa literară, printre meritele sale rămânând până azi pledoariile în care a luat apărarea lui George Călinescu şi Mihail Sadoveanu, scriitori acuzaţi de „colaboraţionism” cu regimul burghez. În schimb, alte articole polemice, publicate în „Săptămâna”, au fost acuzate de subiectivism şi „răfuieli” personale.

Din anul 1971, după întâlnirea cu profesorul Drăgan, viaţa lui Traian Filip se desfăşoară în Italia. Continuă însă să publice şi în România, fără a participa la cultul personalităţii crescând al lui Ceauşescu. În total, scriitorul lugojean a scris 14 volume – reportaje literare, proze scurte şi romane de dragoste, care evocă mai ales tema eşecului sentimental, a pierderii afecţiunii, odată cu trecerea timpului. „Dansul focului”, scris pe un ton de confesiune şi „Calypso” sunt evocatoare în acest sens. O carte cu totul specială, inspirată din anii petrecuţi în Italia, este „Subconştientul Veneţiei” (1984), poate cea mai bună carte a sa. A tradus numeroase volume din limba italiană în română şi a repus în circuitul literar numele lui Petru Comarnescu, prin îngrijirea volumului de memorii „Chipurile şi priveliştile Europei” (1984).

Din păcate, după finalizarea romanului „Thalassa” în trei volume, Traian Filip s-a stins prematur din viaţă. Era un om activ, care adora viaţa în aer liber, expediţiile şi croazierele. După o astfel de expediţie pe plaiuri îndepărtate, măcinat de o boală fără leac, Filip s-a stins cu aceeaşi discreţie cu care a trăit. În anul 1978, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj, în faţa unei săli arhipline, autorul îşi lansa cartea „Spre Kilimandjaro” publicată la Editura „Dacia” din Cluj. Cei care au fost prezenţi atunci îşi amintesc de stilul foarte alert, neconvenţional al prezentării şi de imaginile vii ale faunei şi florei africane, proiectate pe un ecran de mari dimensiuni. Astăzi, numele lui Traian Filip este aproape uitat. Singura mărturie despre existenţa lui sunt cărţile sale, apărute în ţară şi în străinătate, pot fi găsite la biblioteca Universităţii Europene Drăgan, dar şi la Biblioteca Municipală din Lugoj.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


CLOSE
CLOSE