Ultima oră

Topla, satul cu trei locuitori şi două case, dar cu drum asfaltat

Cătunul Topla aparţine administrativ de comuna Mănăştiur şi mai este locuit doar de trei persoane. În urmă cu jumătate de secol, localitatea avea peste 80 de case şi 250 de locuitori.

Pentru a ajunge în Topla tre­buie să străbaţi satul Re­me­tea Luncă. De aici mai sunt doar patru kilometri care pot fi străbătuţi pe un drum com­plet modernizat în pri­ma parte a acestui an. A­şe­za­rea, atestată încă din anul 1514 ca făcând parte din co­mi­tatul Hunedoarei, te în­tâm­pină pustie.

Cimitirul nu se mai vede de pomi şi iar­bă, iar biserica din lemn ca­re a existat aici, monu­ment istoric, construită în anul 1746, a fost dusă în 1987 la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara.

Pe ceea ce a fost sau ar trebui să fie strada principală mai sunt două case, după ce în pe­ri­oada interbelică aici erau peste 80 de locuinţe şi 250 de suflete. Acum, mai sunt trei oameni, o bătrână de 79 de ani şi fiica ei de 50 de ani şi un fost meteorolog pe Ţar­cu, ieşit la pensie şi re­în­tors în locul unde a văzut lu­mi­na zilei.

Liniştea de mor­mânt mai este spartă de lă­tra­tul celor şase câini sau gro­hăitul celor cinci porci.

Vreo doi stâlpi de curent stau în bătaia vântului a­mintind de vremea când lo­ca­litatea era electrificată. Şti­rile pătrund în sat prin in­termediul a două radiouri cu baterii sau sunt aduse de cei care se încumetă să mai mear­gă în Mănăştiur.

”Am un nepot care mi-a instalat un panou mic pentru curent (n.r: fotovoltaic). E bun că seara pot aprinde becul şi da drumul la radio. Mai aflăm şi noi ce se întâmplă în ţară, că altfel nu prea plecăm de-aici. Abia mai merg! S-a a­les praful de satul acesta. Mai puţin şi ne înghite pă­du­rea”, ne-a declarat Saveta Oan­cea, în vârstă de 79 de ani.

Distrus de comunişti

Oamenii se întreţin singuri din munca pământului şi creş­terea animalelor. Deşi au în proprietate suprafeţe în­tinse de pământ, nu le mai lu­crează.

”Înainte erau gos­po­dării bogate şi oamenii a­veau tot ce le trebuia. Bu­ni­cul avea maşină de treierat, ca­zan de ţuică, oi, vaci şi boi. Când s-a făcut în­to­vă­ră­şia, comuniştii au luat tot ce aveam. Atunci au plecat mulţi oameni, printre care şi fa­­milia mea. Era pe la în­ce­pu­tul anilor 1960. Eu am cres­cut la Lugoj. M-am în­tors aici în urmă cu 18 ani. Am refăcut o parte din gos­po­dărie, dar nu mai e ca îna­inte. Înfiinţarea C.A.P-ului a distrus satul”, ne spune Mircea Dejica, în vârstă de 65 de ani, fost meteorolog la numeroase staţii din ţară, printre care Cuntu şi Ţarcu, ultima cea mai dificilă din sud-estul Europei.

Turismul, singura salvare

Ad­ministraţia locală din Mă­năştiur are speranţe că sa­tul nu va dispărea şi a în­ce­put să dezvolte mai multe investiţii pentru salvarea sa. Prima a fost legată de as­fal­tarea drumului până la ie­şi­rea către Dubeşti, din co­mu­na Ohaba Lungă. Până a­co­lo ar mai fi doi kilometri de modernizat prin pădure şi astfel s-ar forma un circuit rutier până către Bethausen şi autostradă, care ar putea a­juta la dezvoltarea tu­ris­mu­lui.

”Este posibil ca în vii­torul nu prea îndepărtat la Topla să răsară un sat tu­ris­tic. Avem mulţi oameni din Timişoara, Lugoj şi chiar Mănăştiur, cei care mai au teren acolo, care vor să – şi ridice case de va­can­ţă acolo. Am asfaltat dru­mul, şi acum avem un alt pro­iect depus din primăvară pe Programul Naţional de Dez­voltare Locală, pentru pre­lungirea asfaltului până la Dubeşti, dar şi pentru des­­chiderea unei alte căi ru­tie­re între Remetea Luncă şi Ierş­nic. În total, ar fi vreo cinci kilometri, dintre care 80% sunt pe teritoriul co­mu­nei noastre”, ne-a de­cla­rat primarul Io­nel Curuţi.

Pe lân­gă locul de poveste, To­pla are şi o altă importantă atracţie turistică – peştera de nisip.

”In­trarea în peşteră s-a sur­pat, dar s-ar putea re­des­chi­de. Când am fost copil mă jucam acolo. Nu i-am dat ni­ciodată de ca­păt. Galeria principală are cel puţin un ki­lometru, dar sunt şi multe ra­mificaţii”, ne-a mai spus Mircea De­ji­ca.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE