Ultima oră

Sinucidere istorică

MondialPână la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanism General, care ar conține mai multe ”zone protejate”, s-ar putea să nu mai avem ce proteja. Pa­tri­moniul arhitectural al orașului – și Lugojul are cu se mândri la acest capitol, este grav a­me­nințat de inconștiență și inac­ceptabile ”concesii” acor­da­te kitsch-ului agresiv.

Încă din perioada 26 martie – 12 august 2009, „Re­deş­tep­ta­rea” găzduia campania „Ce se întâmplă cu monumentele bănăţenilor?”. Campania a fost susţinută în peste douăzeci de ediţii ale ziarului (numerele 923 – 947), cu articole despre starea de degradare, res­tau­ră­rile insuficiente sau in­competente, lipsa de interes a autorităţilor.

A fost arătată starea bi­se­ri­cilor monumente istorice, a ansamblurilor arhitecturale, mo­numentelor funerare, ca­se­lor memoriale, cetăţilor me­dievale, drumurilor şi valu­ri­lor romane, a unor mo­numente din patri­mo­niul teh­nic-ingineresc din Lugoj, Făget, Buziaş, Coştei, Jdioara, Coşava etc., cuprinse în lista monumentelor istorice publicată în Monitorul Oficial din 16 iulie 2004.

Campania a fost adusă la cu­noştinţa d-nei Violeta Zonte, pe atunci director al Directiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Timiş, căreia i-au fost înmânate ediţiile respective de ziar, precum şi secretarului de stat pe probleme de Patrimoniu, Vasile Timiş. Oamenii ne-au asculta cu preocupare și interes, dar nu a urmat nimic concret.

Campania a continuat și după acest moment, cu noi cazuri aduse la cunoștința d-lui Sorin Predescu, următorul șef al Direcției județene. Și de această dată, felicitări pentru demersul jurnalistic și atât, ”ura și la gară”!

Atunci când am invocat alterarea parterului unor clădiri ale an­samblului arhitectural Piața Dră­gan, arhitectul șef Dinel Ma­zilu justifica distrugerea fa­țadelor prin realizarea unui așa zis ”efect de plutire”.  În rea­li­tate, edificii istorice au fost sacrificate interesului de moment. Cine mai ține minte că pe acea vreme un dealer auto avea nevoie de vitrine mari la parterul unei clădiri de epocă din piața Drăgan, ca să prezinte ultimele modele de mașini?

Pe de o parte, avem presa și o societate civilă care pro­tes­tea­ză prin petiții online. Iar pe de altă parte, autoritățile locale și județene, care s-au specializat în ridicatul din umeri, apelând la argumente de genul nu e mo­nument istoric, iar dacă este, nu e de categoria X sau Y, e pro­prietate privată, nu putem in­terveni, nu ne băgăm, e casa o­mului etc.

Iar autoritățile locale nu au nici măcar clasica portiță de scă­pare, vehiculată prin alte părți: cum că, vezi Doamne, co­mu­niș­tii au fost de vină. Nu. În mod paradoxal, la Lugoj, orașul Gică-contra al Banatului, aflat mai mereu în răspărul politicii de la centru, distrugerile clădirilor va­lo­roase din punct de vedere ar­hitectonic au fost minime.

La noi, prăpădul a venit după 1990, odată cu libertatea de a ne bate joc de inestimabile monu­mente arhitectonice, cu­prin­se sau nu în lista mo­numentelor is­torice, a­fla­te sau nu în pro­­prietate publică.
Prinși în acest dialog al sur­zilor, așteptăm ca primarul Fran­cisc Boldea, un om care invocă des tradițiile, să ia o po­ziție fermă în apărarea ”vic­timelor” aflate la un pas de moarte: Palatul Gaspari (fosta Policlinică de pe Oltului), Palatul Milcovici (edi­ficiul de lângă Școala nr. 4), Casa Porumb (deja alterată prin supraînălțare, acum abandonată), fostul abator, fațada micii bijuterii arhitectonice în stil secession (art nouveau) din piața Drăgan, cazarma imperială etc. În ceasul al XII-lea, trebuie să înțelegem că Lugojul riscă să și își piardă memoria și identitatea prin mutilarea patrimoniului ar­hi­tectonic valoros.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE