Ultima oră

Singurul service din țară pentru taxi-uri a fost la Lugoj! Deviza angajaților: “la nici o lucrare nu se foloseşte ciocanul”

Puţină lume ştie că timp de câteva decenii, la Lugoj a funcţionat unul din cele mai mari service-uri auto din ţară.

Ridicat de una din în­tre­prin­dere lugojene la sfârşitul a­ni­lor ’60, centrul de re­pa­ra­ţii şi renovări auto, situat în strada Caransebeşului, la ie­şirea din oraş, a devenit in­te­resant pentru fabrica de au­tomobile Dacia, de la Co­li­başi, de lângă Piteşti, care l-a inclus în reţeaua sa na­ţio­nală, începând cu anul 1974. Lugojul a primit mi­siu­nea de a repara taxi-urile stricate sau accidentate din ţară, cele mai multe pro­ve­nind din Bucureşti.

“Ser­vi­ce-ul a fost făcut de fosta fabrică IRIL, de pe strada Oloşagului şi a funcţionat cam din 1969. La început s-au făcut reperaţii la ma­şi­ni­le de provenienţă rusească, din Germania de est sau Ce­hoslovacia şi mai apoi la Fiat-urile italiene. Au fost re­puse în stare de funcţio­na­re automobile Moskvitch, Volga, Wartburg, Trabant ori Skoda. Una dintre pri­mele maşini italiene re­pa­ra­te la Lugoj a fost un Fiat 600, care a aparţinut meş­te­rului de cripte Belinţan” şi-a amintit Ioan Florea, cu­nos­cut lugojenilor cu ape­la­ti­vul de Florică, care a fost mult timp unul dintre maiş­trii mecanici cei mai cu­noscuţi în oraş.

Service-ul Dacia de la Lugoj a fost dotat cu cele mai noi truse de scule franţuzeşti şi italiene

Dezvoltarea cea mai pu­ternică a service-ului lugo­jean a fost înregistrată după ce unitatea a fost preluată de Uzina de la Mioveni (fost oraş Colibaşi 1989-1996). Atunci practic service-ul s-a reutilat complet cu truse de ultimă generaţie din Franţa şi Italia, iar piesele înlocuite era numai originale, aduse pe comandă. Mecanicii de la Lugoj au fost calificaţi pen­tru intervenţii com­ple­xe, în service-ul de pe Timiş executându-se reparaţii ca­pi­tale ale motoarelor şi cu­tii­lor de viteză de la ma­şi­nile Dacia, dar şi refacerea ca­roseriilor.

“La noi se a­du­ceau taxi-urile defecte din Bu­cureşti, cel mai mult. Ve­neau cu trailerele şi plecau pe roți. Din ‘76 s-a început re­paraţia capitală la mo­toa­re. Ser­vice-ul avea secţii spe­ciale de motoare, secţii de cutii de viteze, secţie de ti­ni­­chi­ge­rie, secţie de vop­si­to­rie, toate erau foarte bine do­ta­te. Erau prese şi cric-uri hi­draulice, elevatoare pe patru stâlpi, gresoare, truse com­­ple­te pe mese mobile in­de­pen­dente, spălătorie au­to­­ma­tă cum vedem astăzi în ben­zinării. Deviza unităţii era ca la nici o intervenţie să nu folosim ciocanul. Se lu­cra la standarde foarte bune, nu-ţi permiteai să foloseşti piese de proastă calitate. În fie­care zi mecanicii îm­bră­cau un tricou alb şi nu se fă­cea abatere de la parametrii şi procedurile stabilite. Pen­tru o reparaţie capitală la mo­tor, cutie de viteze cu în­lo­cuire de elemente de ca­ro­se­rie şi vopsire nu se per­mi­tea să stea maşina mai mult de o lună, o lună şi jumă­ta­te”, a spus Ioan Florea.

Angajaţii lucrau în schimburi

În vremurile bune fostul service Dacia pentru taxi-uri de la Lugoj dispunea de aproximativ 60 de angajaţi. Erau atât de multe maşini de reparat, că mecanicii lucrau în două schimburi, inclusiv duminica (până la 12).

Pe poarta unităţii intrau lunar  între 70-80 de maşini. Pen­tru reparaţiile capitale la mo­toare sau cutii de viteze se dădea garanţie un an de zile.

“În anii aceia service-ul de la Lugoj avea opt e­chi­pe de mecanici, pa­tru e­chi­pe de tinichigii, două echipe de vopsitori. Ve­neau cu ma­şi­nile la re­pa­rat oameni de la Ca­ran­se­beş, H­erculane, O­ţelu Roşu, Deva şi din toa­te localităţile din jurul Lu­go­jului. Era un service foar­te apreciat. Prin­tre cei care au condus acest service se nu­mără şi cu­nos­cu­tul rea­li­zator al unor e­mi­siuni TV auto, inginerul Mihai Hei­mann”, a precizat Ioan Flo­rea.

După revoluţia din 1989, service-ul a început trep­tat să piardă din renu­me­le de altă dată, mai ales după reducerea comenzilor şi a finanţărilor şi după ce  o parte din tehnicieni au pă­r­ă­sit unitatea. În urmă cu 10 ani a fost preluat de o so­cie­ta­te privată, care l-a men­ţinut în funcţiune câţiva ani, după care a fost închis.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE