Ultima oră

Româneştiul, satul din zona Făgetului, studiat de arheologi din toată Europa

Arheologi din cinci ţări europene desfăşoară la Româneşti un proiect de cercetare a po­si­bi­lei rute prin care strămoşul omului mo­dern a ajuns din Africa în Europa, în pa­leo­li­ti­cul superior. Studiile sunt conduse de spe­calişti din cadrul Muzeului Naţional al Ba­na­tu­lui şi ai Universităţii din Koln, Germania.

Satul Româneşti şi cele a­fla­te în apropiere se află la ju­mă­tatea rutei prin care stră­moşul omului modern a ajuns din Africa în Europa, în urmă cu 50.000 de ani. Cel puţin asta încearcă să do­ve­dească o echipă de 11 ar­heologi români, germani, ruşi, francezi şi sârbi, care în această perioadă îşi dez­vol­tă cercetările într-un sit a­flat pe dealul ce străjuieşte in­trarea în frumoasa loca­li­ta­te bănăţeană. Din partea mu­zeului, lucrările sunt con­duse de Alexandru Szent­­miklosi, şeful secţiei de arheologie, iar din partea u­niverstităţii germane, care finanţează şi cea mai mare parte a proiectului, este pre­zent doctorul Wei Chu.

“Situl de la Româneşti este unul paleolitic, trecut pe lista monumentelor is­to­ri­ce şi în registru arheologic naţional. Este unul dintre cele mai vechi situri din pa­leo­liticul superior. Pro­gramul de cercetare în care se află Româneştiul face par­te dintr-un proiect mult mai mare, care are ca o­biec­tiv cercetarea şi stabilirea ru­tei prin care strămoşul o­mu­lui modern a ajuns în Eu­ropa. O posibilă rută este prin nordul Africii, din E­tio­pia, Maroc, peste strâm­toa­rea Gibraltar, iar mai apoi în Europa Centrală. Cea de-a doua este prin Orientul A­propiat – Anatolia şi mai a­poi Balcanii, pe linia Du­nă­rii. Evidenţele arheologice a­ra­tă că ruta prin Anatolia este cea mai plauzibilă, de­oa­rece cele mai vechi urme descoperite până acum sunt cele din Banat. Este vorba des­pre acei homo sapiens fo­sillis şi dacă e să ne gân­dim la un punct zero de la plecarea omului din Africa, Banatul este la jumtătatea drumului, astfel că cer­ce­tă­rile de la Româneşti sunt deo­sebit de importante.  Aici sunt mai multe situri ar­heologice, la Coşava sau Temereşti, care alături de Ro­mâneşti se înscriu pe a­cel arc care-l descriu dea­lu­rile din jurul Făgetului”,ne-a declarat Alexandru Szent­mi­klosi.

Zece ore pe zi, pentru cercetări

La Româneşti, cercetările au fost demarate încă din a­nii `60, însă au fost între­rup­te şi apoi reluate în 2010 – 2011. Acum, ele se des­fă­şoară pe o suprafaţă de circa 20 de metri pătraţi, care în­seam­nă radere a pământului din doi în doi centimetri şi măsurare cu staţia totală a fie­cărei bucăţi de silex.

M­a­te­rialul colectat este spălat şi trecut prin sită pentru a păstra şi cele mai mici aş­chii, iar mai apoi cea de-a treia etapă este docu­men­ta­rea, înregistrare şi pro­ce­sa­rea pieselor în tabelele de evidenţă. Cei 11 cercetători, ajutaţi şi de câţiva localnici, au o activitate zilnică în sit de cel puţin 10 ore.

“Vreau să mulţumim repre­zen­tan­ţi­lor Primăriei Tomeşti, care se implică şi ne ajută cu tot ce avem nevoie. Mas­te­ran­zii şi doctoranzii care sunt implicaţi în acest proiect fac un sacrificiu personal, în con­diţii de lucru de zece ore pe zi, pe frig sau ploaie, pentru a colecta acele aşchii de silex care sunt rezultatul activităţii umane în pro­ce­sul de fabricare a uneltelor, pentru a arăta că la Ro­mâ­neşti se făceau unelte acum 48.000 – 49.000 de ani. Pe de altă parte putem spune că tipul de silex descoperit a­ra­tă că exista un contact între co­munităţile umane tim­pu­rii pe zeci de kilometri, ceea ce ne sugerează o di­men­siu­ne mult mai profundă a­su­pra a ceea ce spuneau ar­heo­logii în termen de ech­i­li­bru”, ne-a mai spus şeful secţiei de arheologie din ca­drul Muzeului Naţional al Ba­natului.

Pe viitor, in­sti­tu­ţia pregăteşte şi o expoziţie dedicată zorilor istoriei o­me­nirii în aceste locuri mai puţin cunoscute, care va a­vea loc în oraşe precum Lu­goj, Reşiţa, Timişoara şi Făget.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE