Ultima oră

Relațiile internaționale ale Lugojului, de la zero la superlativ

Cele mai vechi legături le avem cu orașele occidentale Orleans și Jena. În mod parado­xal, în ambele cazuri, bazele acestor relații s-au pus înainte de 1989. În cazul Orleansului, prin acțiunea ”Vilages Roumains” care era destinată salvării localităților românești în perioada demolărilor lui Ceaușescu, iar în cazul Jena, și mai interesant, încă din 1983! Pe atunci, Jena făcea parte din Re­publica Democrată Ger­ma­nă, partea comunistă a statului german, înainte de reunificare.

Jena – cea mai veche relație este, de departe, și cea mai bună!
­
După ce în anul 1980 condu­cerile din Republica Democrată Germană și din Re­publica Socialistă România au convenit să întărească relațiile ”frățești”, în 1983, primarul comunist din Jena, Walter Windrich, făcea o vizită la Lugoj. Primul semn vizibil al înfrățirii a fost Terasa Jena de pe Insula Cotu Mic, iar la schimb, un restaurant din orașul german a primit numele Lugoj. Varianta ”Lugosch” ar fi fost mai potrivită, pentru că mult timp după aceea oficialii germani pronunțau ”Lugoi”, ”i” fiind echivalentul german pentru ”j”. Cea mai veche relație inter­națională a Lugojului s-a dovedit a fi una de excepție, am spune chiar un model pe plan european. Indiferent că în fruntea orașului s-au aflat Virgil Turcan, Marius Martinescu sau Francisc Boldea, Lugojul a avut enorm de câștigat, pe toate planurile: donaţii pentru Spitalul Municipal, Detaşamentul de Pompieri, Salprest şi Meridian 22 (colaborare excelentă cu omologii de la Stadtwerke Jena), Cantina de Ajutor Social şi unităţi de învăţământ – constând în autovehicule, utilaje şi echipamente, bani, fonduri şi consultanţă pentru diverse proiecte de interes local din Lugoj, schimburi culturale, tabere şcolare etc. O mențiune la capitolul Lugoj – Jena pentru consilerul Jurgen Haschke, un neobosit promotor al relației imediat după 1990!

Orleansul, de la startul entuziast, la îngheț total

Relația cu Orleans, una din marile municipalități ale Franței, a început sub semnul entuziasmului. Ceremonia semnării actului de înfrăţire Lugoj – Orleans a avut la 16 aprilie 1994, la Primăria muni­cipiului Lugoj. Au fost prezenți Jean Pierre Sueur, pri­marul oraşului francez Orleans, ing. Virgil Turcan, primarul municipiului Lugoj, vicele Marius Martinescu şi secretarul Sorin Stragea. În­ceputurile relației foarte pro­mițătoare îi aparțin, pe merit, lui Jean Pierre Sueur, primar al oraşului Orleans şi fost secretar de stat la Ministerul de Interne al Franţei care, prin alura sa impu­nă­toare, amintea de fostul pre­șe­dinte De Gaulle. Au fost efectuate schimburi de experienţă în domeniul edu­caţional: donaţii de carte, echi­pamente agricole şi echi­pamente şcolare pentru insti­tuţii publice din Lugoj, apa­ra­tură pentru spital, curs de spe­cializare în biblioteco­no­mie pentru angajaţi ai Biblio­te­cii Municipale Lugoj și schimburi culturale. Mult sub potențial, mai ales că în anii ce au urmat administrației Sueur, legăturile între cele două municipalități au ajuns aproape de zero. Ultima invi­tație adresată municipalității fran­ceze pentru a participa la Ruga Lugojeană din 15 au­gust a rămas fără răspuns. Sunt ani buni de când dele­ga­țiile oficiale nu se mai vizi­tează reciproc, iar relațiile care mai sunt se păstrează la nivel personal. ”Probabil că este diferență prea mare de po­pulație”, spune diplomatic pri­marul Boldea, după ce repetatele tentative de revitalizare ale relației bilaterale au eșuat, pe rând.

”Tocul” din cizma Italiei, un oraș prea îndepărtat

Într-o situație oarecum ase­mănătoare se află și parteneriatul cu italienii de la Mono­poli. Orașul se află chiar în ”tocul cizmei” peninsulei italiene, accesul fiind mai ușor cu avionul decât terestru, care implică traversarea întregului teritoriu al Italiei. Re­lația a pornit cu schimburi de experienţă în domeniul educaţional și schimburi culturale. De la 1 Decembrie 2006, data semnării parteneriatului oficial, relațiile nu au depășit stadiul inițial. Este păcat, pentru că Monopoli, cu cei 49.000 de locuitori, este exact de mărimea Lugojului.

Elada trăiește prin teatru

Dacă la prima vedere, ”Monopoli” ne duce cu gândul la celebrul joc, numele de ”Corint” evocă direct istoria Greciei. Relațiile de colaborare ale Lugojului cu Grecia au început în perioada 2002 – 2003, când trupa de teatru a Casei de Cultură a Municipiului a participat la un festival teatral care a avut loc în localitatea Assos-Lecheo, devenită Corint prin reorganizare. Relațiile culturale cu Corintul sunt foarte vii, prin prezențe constante ale trupelor de teatru la festivalurile organizate la Lugoj sau în Elada. Actrița și regizoarea Polyxeni Orkopoulou Xanthaki a jucat, la propriu, un rol important în această relație.

Proiectele europene țin înfrățirea

Relațiile cu municipalitățile dințările vecine sunt mai vii și mai prezente în conștiința reciprocă, deși componenta eco­nomică nu este prea însemnată. Și aici, omul sfințește locul. La Szeszard, capitala județului Tolna, un merit deosebit l-a avut elegantul edil șef Kocsis Imre Antal. Tot la capitolul Ungaria, relația cu cochetul orășel Mako îi datorează multe energicei primărițe Farkas Éva Erzsébet: două proiecte cu finanțare euro­peană pentru spitalele din Lugoj, Mako și Hodmezovasarhely, acorduri în ceea ce privește accesul lugojenilor la ștandul termal din orașul ma­ghiar și multe altele.
Cooperarea dintre mu­ni­ci­pa­li­tăţile din Lugoj şi Vârşeţ s-a concretizat într-o serie de manifestări cu caracter economic şi cultural. Cele două oraşe au implementat împreună două proiecte cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. O parte a populației din Vârșeț este de origine română, așa că nu există probleme de comunicare, nici la nivelul delegațiilor oficiale. Alt proiect european se derulează cu partenerii din Veliko Gradiste: „Gems of the Ro­ma­nian and Serbian Folkloric Thesaurus” – ” Nestemate ale tezaurului folcloric Ro­mân şi Sârb”.
Relațiile cu ma­cedonenii de la Kriva palaka, oraș situat în apropierea gra­niței cu Bulgaria, au început la 8 octombrie 2011, iar folclorul și schimburile culturale sunt în prim plan.

Nisporeni, o relație de suflet

La 3 iunie 2001 pornea la drum parteneriatul cu Nisporeni, oraș cu 97,5% populație românească din Republica Moldova. Deși are doar 12.000 de locuitori, Nisporeni este capitală de raion. Dincolo de numele primarilor care s-au succedat în cele două orașe, merită amintite câteva nume care au inițiat relația: consilierii Ioan Barboni și Nicu Bădina, jurnalistul Laurențiu Nistorescu și Vitalie Borodac, primul student basarabean care a urmat cursurile Universității Europene Drăgan din Lugoj. Proiectele comune au inclus burse de studii pentru elevi şi studenţi din Nisporeni la unităţi de învăţământ din Lugoj, donaţie de carte românească pentru Biblioteca din Nisporeni, schimburi de experienţă în domeniul educaţiei, participări la manifestări istorice și culturale, tabere şcolare.
Interesant este faptul că actualul primar din Nisporeni, Grigore Robu, a absolvit Facultatea de Drept a UED în anul 2007.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE