"> Recensământ de probă al populației! Lugojul, oraşul femeilor, se pregătește pentru numărătoarea neoficială | Redesteptarea

Recensământ de probă al populației! Lugojul, oraşul femeilor, se pregătește pentru numărătoarea neoficială

 Recensământ de probă al populației! Lugojul, oraşul femeilor, se pregătește pentru numărătoarea neoficială

Anul acesta, lugojenii se pregătesc pentru recensământul de probă al populaţiei, care se va desfășura începând cu luna aprilie, pentru verificarea practică a conţinutului formularelor, a instrucţiunilor, a programului de recenzare şi de prelucrare, precum şi a măsurilor organizatorice pentru recensământul oficial al populației care va avea loc în 2021, atunci când sute de recenzori vor acţiona pentru a strânge datele de la cetăţeni într-o amplă operaţiune, care nu este doar una „funcţionărească”, cum pare la prima vedere, ci o adevărată „radiografie” a evoluţiei oraşului.

Participarea la recensământul de probă a persoanelor este obligatorie. În plus, programele informatice necesare pentru autorecenzarea online a cetăţenilor va fi realizat de INS şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Recensământul este obligatoriu pentru următoarele categorii de persoane: persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România şi pentru persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni.

Refuzul de a furniza datele cerute de recenzori este contravenţie şi e sancţionat cu amendă.

Lugojul, Raiul bărbaților, printre miturile recensemântelor

Lugojul nu a fost niciodată un oraş prea mare, însă evoluţia populaţiei sale este plină de amănunte interesante.

Una dintre legendele cel mai des auzite prin ţară despre oraşul nostru este cea a unui fel de „rai al bărbaţilor”, unde sunt trei femei la un locuitor de sex masculin.

În realitate, niciodată nu s-a ajuns la un asemenea raport.

Totuşi, din anii ‘50 şi până la sfârşitul anilor ’70, la Lugoj femeile au fost majoritare.

Explicaţia a fost că industria tradiţională a oraşului, cea textilă, angaja, în covârşitoare majoritate, femei.

În anul 1956, de pildă, la o populaţie totală de 30.250 de locuitori, femeile erau cu 2.500 mai multe decât bărbaţii, tendinţă care se menţine şi în anii următori.

Cu toate acestea, o privire mai atentă asupra statisticlor arată că aceasta a fost o caracteristică permanentă a Lugojului.

În 1910, de pildă, într-o epocă relativ liniştită, prosperă şi fără războaie, Lugojul avea 19.818 locuitori, dintre care 8.984 bărbaţi şi 10.834 femei!

Ceea ce arată că diferenţa de 2.000 de femei în plus, adică 10% din populaţia oraşului, s-a păstrat!

Refugiaţii, ”decreţeii” lui Ceauşescu şi navetiştii au sporit populaţia

Două decenii mai târziu, la 29 decembrie 1930, lugojenii erau în număr de 23.593. Începând cu acest moment, numărul locuitorilor de pe Timiş creşte sau scade în ritmul istoriei.

În 1941, se înregistrau cu aproape 3.000 de locuitori în plus, dar nu din cauza natalităţii, care nu a fost nici când prea ridicată la noi, ci a valului de refugiaţi din Ardealul de Nord, de după Diktatul de la Viena.

La 21 ianuarie 1948, urmările războiului se făceau simţite, populaţia oraşului împuţinându-se cu mai mult de 2.000 de suflete.

După creşterea provocată de refugiaţi şi scăderea cauzată de dezastrul războiului, a urmat din nou o creştere, provocată de industrializarea forţată din perioada comunistă plus navetiştii din marile întreprinderi, dar şi de celebrul decret al lui Ceauşescu care interzicea avorturile.

După Revoluţie, cea mai mare populaţie consemnată la Lugoj a fost de 56.000 de locuitori în 1989, urmată de 54.840 de locuitori, un an mai târziu. În realitate, cu tot cu navetişti, cifra se apropia de 58.000.

După numai doi ani, asistăm la o scădere spectaculoasă. Şomajul, fenomen nou pe acea vreme, dar şi reîmproprietărirea muncitorimii cu orgini la sate, altele decât decât Tapia sau Măguri, au redus populaţia la 50.939.

A fost cea mai rapidă scădere din istorie, mai abruptă şi decât cea din timpul războiului!

Lugojul mileniului III: natalitate negativă

Tendinţa descrescătoare a continuat până în zilele noastre: 49.008 locuitori la 1 ianuarie 2000 şi 44.636 la recensământul din anul 2002.

La „strigarea” din 2002, sporul natural (diferenţa între născuţii şi decedaţii la mia de locuitori) era unul negativ, cu o valoare destul de pronunţată de aproape -3%.
Evoluţii interesante au avut la Lugoj diferitele etnii care au trăit mereu în bună înţelegere şi deplină toleranţă religioasă.

Dacă în anul 1934, germanii erau în număr de 6.280 de persoane (un sfert din populaţie), la ultimul recensământ din 2002 mai erau doar 1.279. Celor care li se pare că este o cifră destul de bună, le amintim că acum 150 de ani, la 3 decembrie 1849, ei erau în număr de 3.190! Şi populaţia evreiască a înregistrat o scădere importantă: de la 1.800 în 1934 (7,2% din total), la recensământul din 2002 numărul era de ordinul zecilor.

Ponderea unor etnii s-a redus din varii motive, altele au crescut ca număr, spre exemplu rromii şi ucrainienii.

La ultimul recensământ, realizat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la 40.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002.

cristi

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *