Ultima oră

Ramona Mănescu: De ce să nu accesăm fonduri importante direct la Bruxelles? (P)

Am profitat de prezenţa Ramonei Mănescu la una dintre dezbaterile organizate zilele acestea pe teme europene şi i-am pus câteva întrebări, domnia sa fiind unul dintre europarlamentarii cu experienţă care vine în faţa publicului elector pentru a cere un nou mandat.

Reporter: – În dezbaterea de azi, aţi menţionat că aţi colaborat în mandatul precedent cu domnul Victor Boştinaru, europarlamentar din partea PSD. Cum vedeţi viitoarea colaborare a europarlamentarilor PNL cu cei PSD, în condiţiile destrămării USL?

Ramona Mănescu: – Din experienţa celor aproape şase ani în Parlamentul European, vă pot spune că europarlamentarii care reprezintă România la Bruxelles, pe proiecte care vizează România, întotdeauna colaborează. Există o informare şi o consultare reciprocă precum şi o coordonare în momentul votului. În privinţa colaborării cu domnul Boştinaru, ea a început cu mult înaintea existenţei chiar şi a ideii de USL. Încă din 2007 a existat această relaţie şi vă pot da exemplul expoziţiei de fotografie dedicată Deltei Dunării – „Delta Dunării: Patrimoniu european”, însoţită de prima conferinţă de profil la Parlamentul European, cu tema „Delta Dunării: natură şi dezvoltare durabilă în Europa”, pe care le-am organizat împreună cu domnul Victor Boştinaru, cu implicarea ambelor grupuri politice (ALDE şi PES).
Colaborarea europarlamentarilor români în Parlamentul European este foarte importantă atunci când vorbim de proiecte de interes pentru România. În astfel de cazuri fiecare dintre noi discută cu colegii din grupul său politic, informează şi adună sprijin astfel încât, la momentul votului, să existe acea majoritate necesară, iar interesele României să fie respectate.
Sunt sigură că din acest punct de vedere lucrurile nu se vor schimba nici pe viitor, ci din contră, experienţa acumulată va ajuta în strângerea sprijinului pentru proiectele care generează efecte pozitive în viaţa românilor, iar când sunt cazuri de situaţii defavorabile acestea să fie evitate sau compensate.

Reporter: – Dacă vorbiţi despre proiecte de interes pentru România, ne puteţi da un exemplu concret, de impact, asupra modului în care de la Bruxelles poate fi ajutată România, cum pot beneficia românii de o viaţă mai bună?

Ramona Mănescu: – Bineînţeles! Şi sunt atât de multe! Dar voi alege un exemplu pe care îl prezint zilele acestea tuturor primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene cu care vorbesc, o idee care îmi este dragă şi la a cărei punere în practică, printre altele, mă voi dedica în următorul mandat.
Puţini ştiu că la Bruxelles sunt în acest moment aproape 400 de reprezentanţe ale diferitelor regiuni europene. De la regiunea Baden-Württemberg din Germania până la regiunea Valencia din Spania, dar şi de la regiunea Marmara – Turcia până la regiunea Sarajevo din Bosnia-Herzegovina. De ce regiunile României să nu aibă, fiecare, birouri de reprezentare directă la Bruxelles? Astăzi, din partea română, sunt reprezentate doar „Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene”, „Asociaţia Municipiilor din România” şi ADR Vest. Ţări mai mici şi care nu sunt încă membre ale Uniunii Europene sunt mai bine reprezentate! Cum sunt reprezentate? Vă dau un singur exemplu: regiunea Valencia a accesat direct la Bruxelles prin biroul de acolo, fonduri de peste 100 de milioane de euro, prin depunerea şi câştigarea finanţării pentru mai mult de 30 de proiecte. Realizarea de proiecte înseamnă investiţii, înseamnă crearea de noi locuri de muncă, înseamnă venituri mai mari şi pentru oameni dar şi pentru bugetele locale, înseamnă o viaţă mai bună pentru români. De ce să nu facem şi noi acelaşi lucru? De ce să aşteptăm fonduri doar de la Bucureşti când putem accesa fonduri importante direct la Bruxelles? Acesta este un proiect concret, realizabil, cu rezultate palpabile care se traduc imediat într-o viaţă mai bună pentru români.
Şi din aceste motive voi sprijini regiunile din România să vină la Bruxelles, în ce formă agreează ele, să îşi deschidă birouri, să îşi dezvolte atât de necesara reţea de contacte şi să acceseze direct de acolo, prin proiecte, banii europeni.

Reporter: – O ultimă întrebare doamna Mănescu, pentru că aţi vorbit de bani europeni şi de regiuni. Procesul de accesare a fondurilor europene a fost foarte greoi pentru România timp de aproximativ cinci ani. Credeţi că, în contextul proiectului de regionalizare, structurile care vor fi nou create sunt pregătite să acceseze cu succes fondurile europene sau va exista o perioadă de învăţare de mai mulţi ani?

Ramona Mănescu: – În România există deja Agenţia de Dezvoltare Regională de o bună bucată de vreme. Ea a fost înfiinţată încă din 1998 prin Legea privind dezvoltarea regională. Ulterior, prin legea 315 din 2004 s-au creat regiunile de dezvoltare şi cele 8 ADR-uri. De atunci, aceste agenţii au trecut prin experienţa administrării programelor Phare, SAPARD şi ISPA, apoi, din 2007, a instrumentelor structurale şi de coeziune.
Se creează astfel avantajul ca aceste structuri să nu pornească de la zero în momentul trecerii la o nouă formă de organizare a regiunilor de dezvoltare. Pot spune că deja s-a acumulat o experienţă importantă şi există know-how-ul necesar. Întârzierile, blocajele şi problemele apărute în gestionarea programelor de finanţare aferente perioadei 2007-2013 au fost generate, în cea mai mare parte, de către structurile administraţiei centrale implicate, de către ministere. Aici, procedurile de achiziţii, lipsa de capacitate instituţională, lipsa de experienţă la nivelul resurselor umane, birocraţia foarte stufoasă, toate acestea au dus la situaţia de azi când trebuie salvat ce mai este de salvat, pe ultima sută de metri. La nivelul regiunilor, al structurilor administrative, se va putea face un transfer de experienţă. Cunoştinţele acumulate în perioada ce tocmai s-a încheiat la 31 decembrie 2013 nu se pierd şi vor avea aplicabilitate şi în noile condiţii.
Această experienţă anterioară este esenţială pentru că, în mod evident, nu ne mai putem permite o altă perioadă „de învăţare” care să dureze ani la rând.

Reporter: – Vă mulţumesc pentru amabilitate şi, cu permisiunea dumneavoastră, vom reveni şi cu alte întrebări pe viitor, poate chiar din partea cititorilor noştri.

Ramona Mănescu: – Şi eu vă mulţumesc şi vă asigur de întreaga mea disponibilitate pentru a răspunde la întrebări pe teme europene pentru că pe 25 mai cetăţenii trebuie să înţeleagă că este important să îşi exprime opinia cu privire la proiectele europene ce li se propun de către diferitele partide, iar această opinie trebuie să fie una informată, în cunoştinţă de cauză.  Uniunea Europeană şi Bruxelles-ul ne influenţează astăzi viaţa foarte mult, mai mult decât credem şi de aceea trebuie ca toţi să ne implicăm atunci când se iau decizii în acest sens.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

2 Comentarii on Ramona Mănescu: De ce să nu accesăm fonduri importante direct la Bruxelles? (P)

  1. Puneti mina la munca si mai lasati furaciunile , chiar credeti ca primiti pomeni prin salutul romanesc???

  2. Vorbe, vorbe. …

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE