Ultima oră

Primăvara ceremoniilor de gală: Virtuțile stimulatoare ale premiilor

Televiziunile preiau cu frenezie festivitățile de decernare a premiilor, deoarece își completează norocos grilele de programe și pot găsi subiecte adiacente de comentariu.

Odată cu glamourul occidental teleaștii noștri au importat cu pedalări excesive latura frivol – mondenă a evenimentului, exagerând cu analiza sofisticată a ținutelor vedetelor.

Dacă mensualele glossy și revistele colorate de senzațional își umplu copios conținutul cu pagini nesfârșite de ”bine și prost” îmbrăcati (ce ne reamintesc de gazetele de perete din alte vremuri cu rubricile ”Așa da! și Așa nu!”), emisiunile Tv propun mici filmulețe și fotografii (unele din diverse unghiuri) care să faciliteze misiunea comentatorului de serviciu.

Trebuie să recunoaștem că unii sunt mai reținuți, alții se dezlănțuie cu voluptate în apetitul lor demolator, când nu le place ținuta.

Specialistul Alin Gălățescu afirma curajos că există și câteva tabere care nu se suportă reciproc și adesea o vedetă devine victima inerentă a ciocnirilor de orgoliu. Cu astfel de atitudini ai noștri vs ai lor e clar că însăși noțiunea de modă își diluează consistența, alimentând deopotrivă suspiciuni și decepții.

Cu totul altceva s-a desfășurat la Teatrul ”Odeon” din Capitală unde s-au decernat premiile Radio România Cultural (TVR2), ediția a XVI-a, omagiindu-se valoarea iar nu artificiile și accesoriile fără densitate ideatică.

Într-o ambianță sonoră agreabilă, asigurată de Big Bandul Radio (dirijor Ionel Tudor) și solista Luiza Ion au fost oferite nouă premii în concurs de nominalizări și trei premii speciale.

Juriul a fost alcătuit din Radu Croitoru, Attila Vizauer, Răzvan Suma, Bogdan Ghiu și Ana Maria Spătaru.

Iată și palmaresul:

1. Cinematografie – Aferim!, în regia lui Radu Jude;
2. Poezie – Robert Șerban pentru volumul ”Puțin sub linie”;
3. Muzică – Adriana Enescu pentru proiectul ”Bach Files” al Teatrului ”Bulandra”;
4. Educație – Raluca Iacob și tovărășia de politici culturale ”Metin cub”;
5. Teatru – proiectul ”Antisocial” al Teatrului ”Radu Stanca” în colaborare cu Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu;
6. Arte Plastice – Liviu Stoicoviciu, pentru proiectul ”Orașe imaginate” de la Muzeul Național de Artă Contemporană;
7. Proză – Mircea Cărtărescu pentru consistentul său roman Solenoid de 840 de pagini;
8. Proiecte culturale și festivaluri –  Gala tânărului actor de la Costineșți, în noua viziune a regizorului Radu Afrim;
9. Știință – Roxana Rădvan, autoarea proiectului de restaurare tehnică prin metode optoelectronice ale operelor lui Constantin Brâncuși, demers denumit CERTO.

La categoria premii speciale s-au acordat: premiul de excelență istoricului Neagu Djuvara, premiul ”In memoriam Iosif Sava” pianistei Raluca Știrbăț, pentru imprimarea integralei creației pentru pian solo de George Enescu; premiul ”Lux Mundi” a revenit prolificului artist viyual Dan Perjovski care a mărturisit că derulează în medie 30 de proiecte culturale pe an.

În viitorul apropiat se profilează două gale și anume Uniter (care va avea loc la Oradea) și ”Eurovision” cu Ovidiu Anton drept ambasador al pop rock-ului românesc, așteptând ca piesa sa de cantautor ”Moment of silence” să se claseze cât mai bine în ierarhia competiției din Suedia, de la începutul lunii mai.

* Am parcurs de curând un interviu cu actorul Mihai Bendeac, unul dintre cei mai controversați artiști ai noii generații. Deși detestă discuțiile cu reporteri, a fost neașteptat de ponderat în reacții și trădând o sensibilitate cu totul specială mai ales în răvășitoarele descrieri ale despărțirii de un prieten drag (diferența de vârstă nu mai conta), umoristul Dan Mihăescu, un autor care credea mult în Mihai, având și scurtul răgaz de a colabora, de a compune împreună texte care au servit ulterior ca bază pentru show-uri tv.

Având deopotrivă fani și detractori, Mihai Bendeac se consumă și se dăruiește total în ceea ce întreprinde pe plan artistic și uneori fervoarea sa exagerată îi joacă feste.

Are momente excepționale, altele de o excesivă vulgaritate, iar altele de o plată banalitate.

Histrion fantastic, el vrea să imprime scenetelor sale filmate o stare de catharsis, mergând adesea prea departe și obținând efecte contrare celor scontate.

Ar fi extrem de interesant să-l putem urmări într-un spectacol de cu totul altă factură, sub coordonarea unui regizor cu autoritate și persuasiune și să descoperim astfel un alt Mihai Bendeac, al căriu talent polivalent să capete alte expresii scenice.

Totul ține de propriul orgoliu dar și de încrederea pe care alții s/ar cuveni să i-o acorde.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE