Ultima oră

Primarul care a modernizat Timişoara a fost un lugojean

timisoara-veche

Puţină lume ştie că modernizarea Timişoarei şi o bună parte din premierele ei au fost opera lugojeanului Johann Preyer.

Mondial

timisoara-veche

Puţină lume ştie că modernizarea Timişoarei şi o bună parte din premierele ei au fost opera lugojeanului Johann Preyer.

Este vorba despre Johann Preyer, edil-şef al Timişoarei în perioada 1844-1858 şi judecător la Curtea Imperială de Justiţie din Timişoara între anii 1861-1876.

Numele complet al lui era Johann Nepomuk Preyer, apelativul Nepomuk fiind luat de la sfântul omonim care era şi patron al Banatului. Preyer s-a născut la Lugoj, în anul 1805, la 28 octombrie. După ce face şcoala primară în oraşul natal, familia părăseşte oraşul în 1818 iar el îşi continuă studiile la Szeged şi apoi la Bratislava, unde e absolvent al Facultăţii de Drept.

primar

Premierele Timişoarei sub mandatul lugojeanului Preyer

Ajuns primar al Timişoarei după o carieră în avocatură, Preyer şi-a urmărit fără abatere ideea de a face din aceasta un oraş modern, capitala provinciei Banatului, despre care tot el scria că „este egal ca suprafaţă cu Regatul Belgian, care este dublul Regatului Saxoniei”.

O asemenea provincie avea nevoie de o capitală pe măsură, dar ambiţiile primarului de origine lugojeană nu s-au oprit doar la pavarea străzilor.
El a făcut din Timişoara primul oraş iluminat „excepţional şi neîntrecut în Ungaria” cu gaz lampant. Prima fabrică de tutun şi prima casă de economii din Banat au fost înfiinţate la doar doi ani (1846) după preluarea mandatului.

Până la Revoluţia din 1848, oraşul dobândeşte o asociaţie muzicală, apoi o Academie Muzicală şi una de Drept. Au urmat, după înlăturarea urmărilor asediului Timişoarei, prima bibliotecă de împrumut din imperiu (Biblioteca din casa „Klapka”) şi edificarea „arenei” în aer liber şi a sălii de concerte unde a cântat, printre alţii, marele Franz Liszt.

Preocupat de impulsionarea comerţului, în mandatul lui Preyer s-a instalat la Timişoara prima staţie de telegraf, a fost construită linia ferată care lega oraşul de Szeged, au fost inaugurate hoteluri impunătoare şi magazine cu vitrine mari, elegante.

Mai mult decât atât, Preyer a scris şase cărţi de poezie şi dramaturgie, dar cea mai importantă operă a sa este încă o contribuţie excepţională dedicată Timişoarei: prima monografie modernă a acesteia. „Monografia oraşului liber crăiesc Timişoara” a apărut în 1853, dar un exemplar în manuscrius i-a fost dăruit Împăratului Franz Josef I cu prilejul vizitei sale la Timişoara, cu un an mai devreme.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE