Ultima oră

Poveşti cu daci şi amazoane… pe tărâmuri lugojene

povesti cu amazoane daci si arcuri

Căutând în poveştile româneşti, sau în baladele populare, rare sunt cele în care o importanţă deosebită să nu o aibă un arcaş.

Prinţ, făt-frumos, fiu de ţăran sau dac, pentru cititori apare ceva la fel de important ca Arcaşul-Arcul!

Invariabil, nu se poate unul fără celălalt. Marele preot al dacilor, Vezina, a fost păstrător al însemnelor puterii, arcul regilor daci fiind unul din semne.

Transilvănenii conduşi de Gelu nu au putut fi înfrânţi de oastea lui Arpad decât prin trădare.

Vă amintiţi balada? Importanţa pe care Gelu, conducătorul militar de atunci, o acordă arcului.

Ultima sa rugăminte adresată calului său, care îl scoate rănit din luptă, este să fie înmormântat alături de arcul său.

Neintrând în posesia arcului, simbol al puterii, cotropitorii nu vor putea înfrânge niciodată rezistenţa românilor.

Arcul peste timp

În zona localităţii Sorocii, există o colindă în care este surprinsă trecerea ritualică a Dunarii de către erou. Constructia arcului este, de asemenea, un procedeu extrem de important.

În această colindă, arcul este făcut de nouă meşteri, număr magic, alegerea lemnului fiind aproape vitală. Făcând un mic salt peste timp, pornind de la Ştefan cel Mare, unul din conducătorii românilor care au preluat Arcul ca simbol al intersectării puterii divine cu puterea omului.

Construcţia unei mănăstiri pe locul săgetat nu mai este un secret. De ce, din atâtea simboluri ale puterii, acesta s-a dovedit a-şi fi păstrat nemurirea de-a lungul mileniilor?

Dumitru Rotariu, singurul român – creator de arcuri dacice – va construi o replică pentru o lugojeancă

Dumitru Rotariu a vrut să creeze un arc care să reprezinte spaţiul românesc după ce a observat că arcaşii români folosesc în competiţii arcuri coreene sau turceşti.

Meşterul din Sibiu a căutat forma tradiţională, neobişnuită, a armei cu care era înzestrată oastea dacilor. Nu a găsit alte mărturii istorice decât imaginile surprinse pe Columna lui Traian.

“Pasiunea mea pentru arcuri e mai complexă, e o combinaţie între placerea de a construi arcuri, plăcerea de a trage bine cu ele şi în ultimul rând fascinaţia pentru istoria antică şi medievală. De aici si dorinta mea de a recrea arcuri istorice pierdute în negura vremurilor, cum ar fi arcurile dacice şi arcurile scite. La fel sunt pasionat de arcurile englezesti Longbow-uri, de arcurile amerindiene, de arcurile Americane, chiar si de arcurile primitive de la începutul omenirii, pe care eu le construiesc”, a declarat Dumitru Rotariu pentru Redeşteptarea.

Maestrul va onora şi comanda unei doamne din oraşul nostru, comandă ce va fi realizată în câteva luni. Este pentru prima oară când i-a fost solicitată o astfel de comandă – şi a şi acceptat-o!

De ce ai nevoie pentru a deveni un bun arcaş?

“Ca să devii un arcaş bun trebuie în primul rând să-ţi cunoşti echipamentul, să ştii totul despre arcul tău, ce model este, de unde provine (epoca), pentru ce a fost el iniţial construit, vânătoare, război şi aici se împart în două: arc de infanterie şi arc de tras călare (horsebow). Apoi trebuie să cunoşti specificaşiile tehnice ale arcului, să ţi se potrivească atât la forţă cât şi la lungimea de întindere, după care se aleg săgeţile potrivite acestor caracteristici. Dupa ce ştii toate acestea trebuie să-ti alegi tehnica de tragere care poate fi diferită în funcţie de arc şi metoda de ochire care poate fi de mai multe feluri”, ne-a mai spus Dumitru.

Solomonarii – păstrători ai arcului apolinic?

Există o legendă în care se spune că, înainte de moarte, Apollo şi-ar fi lăsat arcul în paza unui mic popor din vechiul ţinut al Hiperboreei, un popor neştiut de nimeni tocmai pentru ca nimeni să nu ştie unde să caute arcul.

Se mai spune că paznicii arcului îl încredinţează, mereu, celor mai demni, fiilor Luminii, pentru ca forţa lui să vină în sprijinul urmaşilor micului popor. Să aiba asta vreo legătură cu vechii solomonari pomeniţi în legendele noastre? Tot la Voiculescu ajungem… Toate astea sunt legende.

Dar fiecare legendă s-a născut dintr-un adevăr, unul pe care cei din vechime îl cunoşteau, iar noi îl căutăm.

Săgetătorii de la Archery Club Lugoj au luat cu asalt podiumurile ‘huniazilor’!

Ca de fiecare dată, membrii clubului lugojean s-au remarcat şi în acest weekend în cadrul competiţiilor de gen. Una dintre acestea a fost Cupa Ioan Corvin, desfăşurată la Hunedoara.

Într-un peisaj de poveste, arcaşii noştri au trecut cu brio probele impuse, aducând acasă diplome şi medalii… dar şi victorie în suflet.

Astfel, la categoria compound, Adrian Şamu s-a clasat pe locul întâi, iar Cristian Kelemen pe locul al doilea.

La BowHunter, Budescu Valentin s-a clasat pe locul întâi, iar Robert Seracin a „săgetat” locul al treilea.

Nici copiii nu s-au lăsat mai prejos, Alexandru Nemecsek plasându-se pe locul al doilea la categoria sa.

Amazoana noastră, Cristescu Claudia – Daniela, componentă a lotului naţional!

De cealaltă parte a ‘baricadei’, la Bucuresti a avut loc a treia etapă de calificare pentru Grand Prix Bucuresti 7 – 11 iulie 2015, odată cu competiţia Trofeul TNT – ediţia a 10-a 29 – 31 mai 2015, etapa de Campionat Naţional Outdoor 2015 a Federatiei Romane de Tir cu arcul (FRTA). Au participat la categoria seniori Barebow: Lazăr Cristescu – locul 3, Cosmin Gruiescu locul 9, la categoria Compund Seniori, iar la categoria Compound Senioare, Claudia Daniela Cristescu a câștigat locul I şi a doborât un nou record naţional.

“La mine deja este oficial. Am primit confirmarea de componentă a lotului naţional al României, iar în 29 mai am fost la Institutul Naţional de Medicină Sportivă din Bucureşti pentru viza medicală”, ne-a declarat Claudia-Daniela Cristescu.

Luăm o doză mare de pasiune, o amestecăm cu dorinţa de a fi mai bun, punem aromă de perseverenţă, topping din multe antrenamente… şi obţinem un cocktail perfect de savurat… înainte de a încheia povestea!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

2 Comentarii on Poveşti cu daci şi amazoane… pe tărâmuri lugojene

  1. Banatene, cu tot respectul, dar atata timp cat pentru tine mester si maestru inseamna acelasi lucru, e inutil sa mai ametesti cratimele si i-urile, chiar si in cazul in care ai face-o intentionat.
    Cat despre munca lui Mitu, am mai spus-o si alta data: cei ce nu pot construi (nici macar dupa incercari fara numar)… arunca cu noroi!
    Din nefericire!
    Dar nu-i bai, pana la urma… orice om e bun intr-un domeniu anume! El e bun la construit arcuri adevarate, la reinviat traditii si la oferi ocazii indivizilor sa isi gaseasca locul intr-un grup!

    Tu… la ce esti bun?

  2. banateanul // 3 iulie 2015 at 16:44 // Răspunde

    „Maestrul” din Sibiu i-si aminteste cumva si de un alt arc achizitionat tot prin Banat de catre un coleg arcas (sti domnia ta cine)care are acum capetele „curbate”?Recomand domnieii tale mai putina lauda si vorba goala si m-ai multa calitate in ceea ce faci.Legat de titulatura de maestru cred ca m-ai este cale lunga de batut.

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE