Ultima oră

Pontonul lui Kari Bacsi şi bazinul olimpic al lui Mişu Storcevoi

Lugojul a avut bazin de dimensiuni olimpice, foarte apreciat și foarte frecventat în epocă. Din anii 50 și până la sfîrșitul anilor 80, era locul favorit al distracțiilor estivale din oraș. Și da, a e­xis­tat un om capabil să ducă până la sfârșit proiectul unui bazin olimpic la Lugoj. Inginerul Mihail (Mișu) Stor­ce­voi merită a fi apreciat pentru acest lucru și nu nu­mai.

Mișu Storcevoi, inginer de bază al Lugojului

Ca refugiat de peste Prut, Mișu Storcevoi a ajuns la Lugoj.

”Absolvent a două fa­cul­tăți – Artele Frumoase – Iași și Agronomia la Gheorghe Asachi Iași, el a lucrat mai întâi la Camera Agricolă, apoi la Sfatul Popular, ca inginer șef al Raionului Lugoj, după care a funcționat ca inginer agronom la CAP He­ze­riș, de unde a ieșit la pen­sie. Era orfan, a fost la orfelinat la Chișinău. Apoi, a ajuns pedagog al orfelinatului. Tatăl meu fost un profesionist și un om de o co­rec­titudine deosebită. S-a stins la 30 aprilie 1989”, spu­ne fiica Mihaela, născută Storcevoi, acum stabilită la București.

”Mișu Storcevoi era un băr­bat mic de statură, cu părul blond și rar, pieptănat pe o parte. Nu era un bărbat frumos, dar știa să se facă plăcut, încât era preferatul societății. Vorbea limbile ru­să, germană și franceză. Era inginer agronom, absolvent al unei renumite facultăți din Chișinău. Cât a lucrat la Sfat, a pus bazele serei de flori, a proiectat parcuri (n.r. – cel de la Gară și cel de la Ştrand). A adus la Lugoj măslini pentru aceste parcuri și mii de fire de plante și specii exotice. A coordonat construcția pasarelei peste calea ferată și a monumentului eroilor sovietici din Parcul Gării”, spune profesoara Cornelia Mariș, autoarea unei interesante cărți dedicate Cartierului Bocșei din Lugoj.

Realizarea cea mai im­por­tantă a inginerului Mihail Storcevoi a fost bazinul o­lim­pic de la Lugoj. El a i­ma­ginat de altfel întreg an­samblul ștrand, începând cu prospecțiunile și mă­su­ra­rea terenului, până la fina­lizarea investiției. A pro­iectat și bazinul mare, cel de dimensiuni olimpice, un­de se juca polo, căci Lugojul avea o redutabilă echipă de polo, dar și bazinul mic (unde dl. Harry Deutsch da lecții de înot copiilor).

Diguri naturale din pir

Și pentru că tot vorbim de apă și de Timiș, inginerul Storcevoi și-a aplicat cu­noș­tințele de agronom într-un mod inedit.

”A adus zeci de căruțe de pir și a plantat pirul pe malul Timișului, pentru consolidarea malurilor. Era perioada când Timișul venea năvalnic și inunda totul până în centru. Practic, el a reali­zat un fel de diguri naturale folosind aceste plante de pir, ale căror rădăcini se împleteau și astfel malurile au fost consolidate. Apa se împâslea între aceste rădăcini, care se făceau ca betonul”, po­vestește profesoara Mariș.

Regretatul artist Gheorghe Vuia, povestitor neîntrecut

O evocare plină de umor a distracțiilor la Timiş, pe timp de vară, ne-a lăsat moștenire regretatul Gheorghe Vuia, artist polivalent al orașului. Vuia era pictor, grafician, ceramist, chiar și designer de reclame. El a imaginat și gra­fica de pe jucăriile ”made în Lugoj”, care se fabricau la IUPS ”9 Mai”.

Astăzi, ju­că­riile lugojene sunt doar a­min­tire și se cumpără pe si­turile de colecționari cu prețuri de sute de lei bucata. La fel, amintire este și Gheorghe Vuia.

Personalitate to­tal ieșită din tiparele vremii, Vuia a fost și tipograf. Avea a­ca­să o tipografie plană ma­nuală, pe care și-a scos, în ediții foarte limitate, cărți la o ”editură” proprie, pe care a botezat-o ”Editura Autorului”.

Una din aceste cărți apărute în 1998, în doar cîteva exemplare, se numea “Dân păţaniile lu’ Ion şî Mitru”. Volumul, scris în grai bănăţan, povestește cu savoare despre Kari bacsi și pontonul său pe Timiș.

Franz Karl și pontonul său plutitor

“La Lugoj, pe malul stâng al Timişului, lângă Podul de Fier, era un ştrand plutitor pe pontoane ancorate de mal cu lanţuri groase. Proprietar era un şfab: Franz Karl şi noi copiii îi făceam curte ca să ne dea voie să ne cărăm cu sandolina. Tot el era proprietarul băii comunale. Moaţi baci, aşa îl alintam, avea şi o vie în apropiere de armiţia oraşului, cu pomi fructiferi şi stupină. Vinţeler era Kari baci – coincidenţă de nume – de meserie dulgher, dar se pricepia la toate: la tăiatul şi stropitul viei, la îngrijitul pomilor şi la albinărit. Duminica, fiind un bun creştin, îmbrăcat în haine curate, cu cîmaşă albă şi cu cravată cu picăţele, pe care a primit-o de la doamna, de ziua lui, la care nevastă-sa se uita chiorâş, se ducea la biserică. La ora douăsprezece, când s-a terminat slujba, se deschideau birturile şi cum era un om ce se respecta, nu putea trece fără a le cerceta şi cum birturi erau ca ciupercile, le vizita pe rând. După ce a terminat cu degustările, încet încet, o lua către casă, cu opriri pentru a-şi regla echilibrul. Când întâlnia câte un trecător, se apuca de discursuri ce numa el le în­ţe­le­gea, şi cum nimeni nu-l lua în samă, se adresa copiilor care se prefăceau că-l as­cul­tă. Ca încheiere, îi blestema pe Stalin şi pe Hitler, că din cauza lor s-a scumpit şnap­su’. Acasă ajunea la as­fin­ţitul soarelui, treaz şi po­căit”, scria cu umorul său in­confundabil Gheorghe Vuia.

Pentru cei care au parcurs acest text plin de sa­voare, facem precizarea că ”sandolinele” erau bărcile care navigau pe Timiș.

Ele erau denumite cu acest cuvânt special, care ne­du­me­rește pe cei străini de oraș și pe lugojenii mai noi. Iar lo­cul de distracție de pe Timiș era numit ”La butoaie”!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE