Ultima oră

Oliviu Gaidoş, cronicarul modern al Lugojului. Tânărul cercetător dezvăluie fizionomia oraşului

Lugoj---GaidosLa doar 28 de ani, Oliviu Gaidoş se anunţă drept unul dintre cei mai avizaţi istorici ai Lugojului.

Lugoj---GaidosLa doar 28 de ani, Oliviu Gaidoş se anunţă drept unul dintre cei mai avizaţi istorici ai Lugojului.

Până acum, tânărul cercetător a dedicat trei lucrări ştiinţifice oraşului cu care se identifică şi pe care îl iubeşte, deşi e de părere că “aura culturală a oraşului a cam stagnat. În ultimii 40-50 de ani, ne-am apropiat tot mai mult de statutul unui oraş de provincie. Noi toţi trebuie să conştientizăm patrimoniul spiritual lugojean, atât cel cultural, cât şi cel al clădirilor istorice. Dacă m-aş referi numai la acest subiect, constat cu părere de rău că nu există încă o educaţie în ce priveşte păstrarea vechilor faţade, chiar dacă unele dintre ele nu sunt incluse ca monumente istorice”.

Deşi a văzut lumina zilei la Timişoara, în anul 1985, Oli Gaidoş este lugojean get-beget. Acum patru ani a terminat Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, continuându-şi studiile cu cele de masterat şi doctorat, în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior. Toate temele sale de cercetare au fost dedicate Lugojului, a cărui istorie este abordată din unghiuri inedite.

Interesat de “fizionomia” oraşului

“Prima temă, lucrarea de licenţă, a fost despre dezvoltarea pieţei centrale din Lugoj, actuala Piaţă Josif Constantin Drăgan. Aici am tratat evoluţia urbană a pieţei, cu clădirile şi magazinele sale, din secolul XVIII, moment in care piaţa apare în documente, şi până în 1950. A urmat lucrarea de dizertaţie la sfârşitul studiilor masterale, pe care am dedicat-o aceluiaşi subiect, cel al urbanizǎrii oraşului în perioada 1867-1914 în cadrul Imperiului Austro-Ungar. A fost o lucrare de mari proporţii, în sensul că m-am ocupat de edificiile care au fost ridicate şi stilurile arhitecturale vehiculate, de canalizarea oraşului, amenajarea parcurilor, iluminatul public, administraţia locală, prevederile de sistematizatre a oraşului vechi, cu alte cuvinte despre crearea fizionomiei oraşului pe care îl cunoaştem în prezent”, spune Oliviu Gaidoş.

El lucrează acum la o temă de doctorat inedită, intitulată “Fotografie şi societate în Banat”. Perioada vizată este din 1840 (data apariţiei fotografiei sub forma dagherotipiei), până la izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914. “Am dorit să surprind exact această perioadă de înflorire a fotografiei şi momentul în care ea pătrunde în societate”, spune Oliviu Gaidoş. Referitor la Lugoj, tânărul cercetător arată că a valorificat multele informaţii existente la Direcţia Arhivelor Statului – Timiş respectiv Caraş-Severin sau la Biblioteca Naţională “Szechenyi” din Budapesta.

Lucrarea de doctorat cu portretele marilor fotografi ai urbei. Rodul cercetărilor sale în perioada când magia fotografiei cucerea lumea se va concretiza într-o carte despre fotografia lugojeană, atelierele foto şi oamenii din spatele obiectivului. “M-au interesat persoanele din spatele numelor mari din epocă. Voi da doar trei exemple. Întâiul ar fi Friedolin Hess, primul fotograf care a deschis un atelier permanent la Lugoj – subliniez, nu este primul fotograf care a trecut prin Lugoj, ci care a deschis un atelier stabil aici, la sfârşitul anului 1861. Subliniez numele lui Erwin Karger, cunoscut prin imaginile cu inundaţiile din 1912, mult timp jurnalist al ziarului Südungarischen Bote, apoi pe cel al fotografului oraşului, Ladislau Naschitz, sosit la Lugoj în 1896, care deţine recordul unui atelier deschis neîntrerupt în Banat. În 1946, este pomenit jubileul de 50 de ani al deţinerii acestui atelier fotografic”, spune Oliviu Gaidoş. Interesant este că în perioada comunistă, localul a fost preluat de un alt fotograf de seamă al oraşului, Juliu Derşidan.

Studiul doctorandului Oliviu Gaidoş nu se referă strict la fotografiile realizate de numeroşii “pozari” ai urbei, ci şi la semificaţiile mai ample ale muncii lor. “La Naschitz, de exemplu, m-a impresionat faptul că, dincolo de latura comercială a activităţii sale, dincolo de portretele realizate, el a documentat dezvoltarea urbană a oraşului nostru – de la instantanee cu malul Timişului înainte de a fi sistematizat, până la fotografii cu râul îndiguit şi Podul de Fier. A fost un om cu multiple pasiuni, a fost un înzestrat pictor peisagist, dar şi un pasionat al curselor de biciclete, făcând parte din primul club ciclist al oraşului, numit “Fulgerul”.

În prezent Oliviu Gaidoş îşi desăvârşeşe lucrarea de doctorat sub coordonarea prof. dr. Rudolf Gräf, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, fost director al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, specializat pe istoria industrialǎ a Banatului Montan. Cartea sa despre relaţia fotografiei cu societatea lugojeană va apărea peste şase luni, dar o temă de interes rămâne închegarea unei monografii a oraşului, pe care o vede ca muncă a unui colectiv de specialişti în diverse domenii, sub îndrumarea unui coordonator competent şi cu viziune.

 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

4 Comentarii on Oliviu Gaidoş, cronicarul modern al Lugojului. Tânărul cercetător dezvăluie fizionomia oraşului

  1. Fridolin, nu Friedolin 🙂

    • Afirmațiile imi aparțin, redactarea și transpunerea grafiei numelor au fost realizate „in totalitate” de autorul articolului!

  2. Unde e piblicata cartea? Vreau sa o cumpar.

  3. Unde e piblicata cartea? Vreau sa o cumpar.

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*