Ultima oră

Noul Cod Fiscal şi Curba Laffer

S-a hotărât modificarea schim­bă­rii noului Cod Fiscal! Nu, nu este o greşeală de scriere, chiar aşa stau lucrurile. Decidenţii po­litici au căzut în sfârşit de a­cord cu modificările principale a­duse Codului Fiscal: taxa pe va­loarea adăugată va fi redusă la 20% din 2016 şi la 19% din 2017, de la nivelul actual de 24%, în timp ce taxa pe con­strucţiile speciale şi supraac­ci­za la carburanţi vor fi des­fiin­ţa­te din 2017.

Aceiaşi „specialişti” ştiu că reducerea impozitelor va de­termina creşterea veni­tu­ri­lor, făcând trimitere directă la Curba Laffer.

Curba Laffer este o teorie e­conomică, denumită şi Teoria Laffer sau Teoria Economiei O­­fertei, emisă de economistul a­me­rican Arthur Laffer, cel care a avut şansa să aplice această teo­rie în cea mai mare eco­no­mie a lumii, a Statelor Unite ale Americii, în perioada celor două mandate ale preşedintelui Ronald Reagan, 1981 – 1989.

Ce spune această teorie? Că reducerea nivelului impozi­te­lor va conduce la creşterea ve­niturilor fiscale (din im­po­zite şi taxe), ca efect al creş­te­rii economiei.

Ce nu ştiu însă „spe­cialiştii” care au modificat Co­dul Fiscal? Faptul că această teorie economică se aplică în cazul impozitelor directe, mai precis cele pe muncă (im­po­zi­tul pe venit – salarii, impozitul pe profit, contribuţiile de asi­gu­rări sociale), şi nu se aplică în cazul impozitelor indirecte, pe consum (taxa pe valoarea a­dăugată, accize). Exact pe dos, dar noi românii suntem obiş­nuiţi cu deciziile „deştepte” lua­te de toate guvernele ce s-au perindat la putere după 1989.

În consecinţă, minusul de venituri fiscale (din TVA) ce va fi înregistrat la bu­get va trebui să fie acoperit in­te­gral din creşterea economiei şi din reducerea cheltuielilor pu­blice.

În ce priveşte creşterea e­co­nomiei, aceasta ar trebui să fie de minim 5% pentru a pu­tea acoperi în totalitate acest mi­nus, fără să ţinem cont de creş­terea cheltuielilor cu sa­la­riile din sectorul bugetar. Ori noi abia reuşim să ne apropiem de 3%.

Iar reducerea cheltuielilor publice nici nu ar trebui să fie luată în considerare, pentru că ar viza cheltuielile cu in­ves­ti­ţii­le, exact ceea ce lipsesc cel mai mult României în acest moment.

Să spunem câteva cuvinte şi despre amânarea renunţării la supraacciza la carburanţi!

Pe cine ar fi ajutat renun­ţa­rea la supraacciză de la 1 ia­nua­rie 2016?

În primul rând pe noi, ce­tăţenii României, pentru că am fi „simţit” preţul la carburanţi din prima zi a anului 2016, la fel cum „simţim” acum, ori de câte ori alimentăm benzină sau mo­torină. Un alt avantaj ge­ne­rat de această reducere ar fi fost chiar reducerea preţurilor, mă­rite în prezent de costul scump al transportului măr­fu­ri­lor.

Iar în al doilea rând, ar a­ju­ta economia României, ocolită în acest moment de transpor­ta­to­ri, pentru că avem cei mai scumpi carburanţi din Europa.

Se pare însă că nu ne în­vă­ţăm minte, iar „specialiştii” iau în continuare deciziile cele mai proaste pentru România şi ce­tă­ţenii ei.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE