Ultima oră

Nobilii lugojeni, baronii locali ai Evului Mediu

Înstăriţii vremii deţineau castele de lux, dar efectuau şi falsuri în acte şi con­trac­te avan­ta­joa­se. Toate acestea se în­tâm­plau încă de a­cum 400 de ani.

Baronii locali actuali au avut ”strămoşi” de nădejde încă din întunecatul Ev Mediu.  Lu­gojul avea însemnătatea sa, fiind un punct strategic, atât militar cât şi economic, iar cronicarii vremii con­sem­nea­ză că în această zonă au e­xistat multe curţi nobiliare care, în prezent, sunt o mare ne­cunoscută şi pentru cer­ce­tători.

Există cel puţin cinci do­me­nii nobiliare, învecinate cu municipiul de pe Timiş. În a­nul 1488 este amintit prima da­tă Castellum Zelha (Sâlha), do­meniu care a aparţinut no­bi­lului Gyorgy  Swgar şi  cu­prin­dea o parte din actuala lo­ca­litate Coşteiu, castelul ne­fiind localizat în prezent. În 1509 se aminteşte despre Passa Kastelya, tot din Coş­te­iu.

La Hodoş, exista la 1471, Castellum Hodos, care nu a fost identificat încă. Mai e­xis­tă o consemnare despre Cas­tellum Chery, despre care se presupune că ar exista fie pe teritoriul actualei localităţi Cireşu, fie la Recaş.

Singura curte nobiliară a cărei locaţie a fost identificată este Posse­ssiones Iktar cum Castello. Această curte nobiliară aflată pe raza localităţii Ictar Bu­dinţ, a aparţinut familiei Be­thlem.

Anul acesta, castelul a fost localizat cu tehnică spe­cia­lă de către arheologi de la Mu­zeul Banatului din Ti­mi­şoa­ra.“Cu toate că Banatul a fost o zonă de permanent con­flict, nobilii vremii au fo­lo­sit acest lucru în folosul lor.

Încă de atunci, contractele cu armata erau o adevărată mină de aur. Militarii cantonaţi în Lugoj şi împrejurimi trebuiau hrăniţi şi echipaţi, iar de acest lucru ştiau să se ocupe foarte bine baronii locali ai acelor vre­muri.

Aceştia aveau da­to­ria să contribuie şi ei cu oas­te, în funcţie de mărimea do­me­niului, dar primeau în schimb foloase materiale din partea regelui. Hoţia şi eva­ziu­nea funcţiona cel puţin la fel de bine ca şi astăzi.

În u­ne­le documente trimise re­ge­lui, cifrele erau dinadins mo­di­ficate tocmai pentru a pro­fi­ta de o răsplată mai mare. Astfel, în iulie 1596, Lugojul este atacat de 6.000 de tătari.

Lugojenii, alături de un corp de armată din Lipova şi îm­preună cu cei din Castelul Possa de la Coştei le-au ţinut piept.

Documentul trimis către rege era atât de exagerat încât se spune că aceştia au ucis peste 3000 de tătari în numai câteva ore. Chiar şi cu ar­mament modern acest lu­cru, evident că nu putea fi fă­cut.

Un document al vremii, din 29 aprilie 1555, arată că e­vaziunea era în floare,  Lu­go­jul fiind în acea vreme un im­portant centru vamal.

În act se spune că negustorii ro­mâni şi greci care îşi fac ne­go­ţurile în principat, ocolesc punc­tele de vamă şi depo­zi­te­le obligatorii cu bună ştiinţă, trecând în secret cu marfa peste dealurile din îm­pre­ju­rimi”, ne-a  relatat Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică din Lugoj.

După anul 1658, când Ba­natul de Lugoj – Caransebeş es­te cedat  turcilor, aceşti no­bili fug în Transilvania, iar domeniile lor îşi pierd urma între anii 1688 – 1718, pe­ri­oa­d­ă de conflicte armate per­ma­nente. Chiar şi după ce Ba­natul intră sub guvernare  austriacă, un document din anul 1718, relatează faptul că locuitorii nu plăteau dinadins taxele impuse.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE