Ultima oră

Muzeul de acasă: doi lugojeni au strâns peste 3.000 de obiecte de ceramică tradițională românească

MondialSoții Waldemar și Simona Megerle sunt mari pasionați de arta populară. Colecția lor particulară de ceramică, costume și obiecte tradiționale ar face să pălească de invidie multe muzee din țară.

Soții Megerle adună doar piese autentice, cele mai vechi fiind de la sfârșitul secolului XIX. Printre obiectele utilitare se numără ulcioare smălțuite și nesmălțuite, blide, castroane, strachini și oale, dintre care peste 200 sunt oale de sarmale și constituie o colecție în sine. La acestea se adaugă bibelouri din ceramică de Oboga, fluierițe și jucării de lut, dar și fluiere autentice de lemn, produse la centrul popu­lar de meșteri fluierari de la Hodac, județul Mureș.

O colecție inedită: peste 200 de oale de sarmale

”Noi ne-am luptat să adunăm piese autentice. Ca o particularitate: le-am strâns din centrele unde au fost produse. Am bătut țara în lung și în lat, am fost în 50-60 de centre de ceramică, am cerce­tat la fața locului istoria olari­lor, de acolo am adunat povești și fotografii valo­roase”, adaugă Megerle.

Din zonă, printre centrele vizitate au fost cele din Jupânești – Timiș, Biniș – Caraș Severin, Birchiș – Arad, Obârșa – Hunedoara, Tîrnăvița – Arad, Sasca Română – Caraș, Șișești – Noapteșa din Mehedinți etc.

”Când am pornit cu ceramica, aveam deja în casă tot felul de obiecte vechi, cum ar fi costume populare, opinci, fotografii de epocă și, în gene­ral, tot ce ține de viața satului. Cele mai numeroase sunt furcile de tors, din care am adunat peste 250. Colecția de ce­ra­mică populară am început-o în urmă cu șapte ani. În pre­zent, avem peste 3.000 de pie­se de ceramică utilitară, din inventarul gospodăriei ro­mâ­nești sau lucruri care țin de ceremonial – ulcioare de nun­tă, farfurii și vase pentru pomeni, cum ar fi oalele care se dau de Moși etc. Printre obi­ectele interesante se nu­mă­ră câteva ulcioare de nuntă din Oboga, foarte rare și care sunt lucrate de nume mari ale olăritului din România, precum Marin Trușcă. Însă colecția nu este axată pe inedit, ci pe diversitate și tradiție”, spune Waldemar Megerle.

”Prima dată intră oalele, apoi noi”

În casa Megerle, ”prima dată intră oalele, apoi noi”, spune domnul Waldemar. Loc nu prea mai este, dar se face. Expoziția ținută acasă cere sacrificii. Întrebați ce i-a determinat să facă acest demers, soții Megerle spun că cerami­ca utilitară tradițională este mai elegantă și mai frumoasă decât cea din prezent: ”Acum, foarte mulți olari au devenit ceramiști. Au deviat de la linia tradițională a centrelor și lucrează fie la o ceramică inspirată de la alți olari, fie pur și simplu și-au inventat modele noi. Fenomenul are loc și în centre de mare tradiție, cum ar fi Horezu – Vâlcea”.
Pe pagina sa de facebook, Waldemar Alexander Megerle prezintă mare parte dintre olarii activi din România, pe care i-a cunoscut personal. Ar dori să facă un ”catalog” al acestora, cu prezentarea produselor lor. Pe pagină sunt invitați și etnologi avizați care comentează ceramica pre­zen­tată. Numărul olarilor tra­di­ți­o­nali a scăzut vertiginos în ultimii ani: ”În Timiș, singurul tânăr care a preluat tradiția este Alin Andraș, nepot al unui meșter din Jupînești. Alin locuiește la Zorani și este singurul olar activ din Banat”.

Expoziții anuale la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara

Colecția de obiecte tra­di­ți­o­nale a soților Simona și Waldemar Megerle a fost ex­pu­să la English Pub, Galeria ProArte și, recent, la Casa Bredicenilor.
”Avem anual câte o expoziție la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, cu ocazia Târgului Meș­te­șu­ga­ri­lor. Anul trecut, tema aleasă a fost munca câmpului în ce­ra­mică, cu vase în care se du­cea mâncarea și băutura la câmp”, spune Waldemar Megerle.
Săptămâna viitoare, familia Megerle va fi prezentă la Târgul de Ceramică de la Sibiu (18 – 20 iulie). Acolo vor prezenta centrul de ce­ra­mică Biniș – Caraș Severin, cel mai mare centru de ceramică nesmălțuită din țară.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


CLOSE
CLOSE