Odată cu apropierea toamnei, pe străzile Lugojului şi-au făcut din nou apariţia tradiţionalele motoare de tăiat lemne.
Deşi lugojenii s-au obişnuit cu ele, motoarele de tăiat lemne sunt, ca şi maşinăriile din celebrele filme ale seriei “Mad Max”, unicate în felul lor şi dovezi ale spiritului tehnic ingenios al oamenilor simpli, dar care găsesc răspuns la orice provocare.
Mai mult, unul dintre deţinătorii de motoare din Lugoj, a pus la punct o adevărată invenţie, care alimentează cu lemne placa de tăiere, fără a fi necesară intervenţia operatorului, periculoasă prin definiţie.
La ora actuală, la Lugoj mai sunt 18 motoare de tăiat lemne. Statistica este valabilă după ce “motoristul” nr. 1 al oraşului, Paul Vasi, care a deţinut cinci motoare, şi-a vândut afacerea, pentru a se stabili definitiv în Germania.
După plecarea lui, meseria este dusă mai departe de meseriaşi precum Viorel Mărgău de pe str. Titulescu, Sami Toda de pe str. Primăverii sau Ştefan Pușkaș de pe str. Train Vuia.
Maşinării care merg cu motorină, petrol şi chiar ulei de floarea soarelui!
“Al meu are un motor cu piston de tractor făcut de Timpuri Noi Bucureşti. Astfel de motoare erau folosite pentru fostele generatoare de la sate, care acţionau cu o curea de transmisie pompele de apă şi erau trase pe cărucior. Sunt motoare care funcţionează cu motorină, petrol sau chiar ulei de floarea soarelui!”, spune Ştefan Puşkaş, “motorist” autorizat din Lugoj.
Majoritatea motoarelor lugojene sunt piese clasice, mai exact vintage, şi ar intra în categoria vehiculelor istorice, dacă ar fi omologate! Șasiurile (confecţionate în funcţie de configuraţia motorului) au mai toate peste 45 de ani.
Combinaţie de Moskvici, ARO 10 şi motostivuitor !
“Era un domn – acolo unde azi este clădirea pompierilor, el se ocupa de aceste șasiuri. La motorul meu de tăiat lemne i-a pus o cutie de viteze de la Moskvici cu transmisie pe curea care mişcă un reductor inversat, care făcea transmisie la cutie şi apoi la grup. Frâna este hidraulică”, explică Pușkaș.
Desigur, mai sunt şi motoare fără cutie, care merg din proprie inerţie, dar acolo deplasarea se face pe baza unei pârghii, iar frâna este de tip mecanic, pe o roată.
“Grupul din spate cu tot cu roţile este de la ARO 10, iar roţile din faţă sunt de la motostivuitoare, fiind recuperate de la Rematuri. Distanţa dintre roţi este de 1,50 pe exterior. Masa, rabatabilă sau fixă, are în general lăţime de un metru şi lungime de 1,5m. Folosim pânză de circular de la 300 la 700 mm diametru. Pentru lemn de grosime standard, ca să nu omoare motorul, punem pânze de 600 – 650 mm”, precizează motoristul lugojean.
Invenţie a unui lugojean: braţul de alimentare automată
La tăierea lemnului de esenţă moale (fag, plop) se folosesc pânze cu dinţii deşi, iar la esenţele tari (carpen, gorun) se pune pânză cu dinţi mai rari. Aşa cum spuneam, motoarele de tăiat lemne sunt nu numai unicat, ci au parte şi de inovaţii ingenioase.
“Am pus la punct o invenţie nouă, realizată în mare parte de tatăl meu şi pe care am pus-o la punct. Este un dispozitiv cu un braţ care încarcă lemnele pentru masă, iar tăierea se face acţionând nişte manete. Astfel se evită accidentele în urma cărora mulţi motorişti au fost răniţi sau au rămas fără degete”, arată Pușkaș.
În rest, munca motoriştilor rămâne una periculoasă, iar sumele de tăiere a lemnelor, pe o piaţă mult redusă de apariţia gazului, sunt mici. Între 10 şi 12 lei mc tăiat, în funcţie de esenţă.
Va rog daca puteti scrietine si nr de contact la pers care detin aceste motoare de taiat lemne sa putem lua legatura cu dansi.