Ultima oră

Monumentul principelui care a vândut Lugojul şi Caransebeşul la turci, contestat prin greva foamei

 acatiu baracsayUn bărbat din Deva protestează împotriva amplasării în oraşul său a pietrei funerare a lui Acaţiu Baracsay, personaj controversat al istoriei Transilvaniei.

Mondial

constantin aioanei1

Un bărbat din Deva protestează împotriva amplasării în oraşul său a pietrei funerare a lui Acaţiu Baracsay, personaj controversat al istoriei Transilvaniei care a fost ban al Lugojului şi Caransebeşului şi apoi comite suprem al Hunedoarei.

Pe 7 octombrie 1658 acesta a fost numit de Înalta Poartă principe al Transilvaniei, însă în schimbul numirii, Baracsay a cedat sultanului Banatul de Lugoj – Caransebeş, care a fost alipit Paşalâcului Timişoara.

inaugurare monument

Monumentul lui Baracsay a fost dezvelit în această toamnă de către fostul prefect al judeţului Hunedoara, Attila Dezsi. Iniţiativa a fost însă una personală a prefectului, care a fost avansat între timp la funcţia de secretar general al Guvernului.

Constantin Aoanei este un pensionar care lucrează în Italia şi a venit acasă de Sărbători. Văzând monumentul amplasat în faţa Prefecturii din Deva, s-a adresat instituţiilor statului prin mai multe memorii. Văzând că nimeni nu-i răspunde, omului nu i-a rămas decât să intre în greva foamei.

„Nu sunt un erou, fac asta în numele celor răsculaţi odată cu Horia, Cloşca şi Crişan care zac aruncaţi într-o groapă lângă benzinăria de la Baia Sărată, iar criminalul de aici a dat Caransebeşul şi Lugojul la turci ca să ajungă principe”, declară pensionarul Constantin Aoanei.

Istoricii susţin afirmaţiile protestatarului, că fostul ban al Lugojului a fost un trădător. „Baracsay a fost judecat şi condamnat la moarte de dieta de la Cluj pentru trădare în favoarea turcilor când Austria a pierdut Banatul Timişoarei şi Banatul istoric. Pedeapsa la moarte a fost comutată în închisoare pe viaţă, iar în drumul de la Aiud la Cluj, unde urma să-şi ispăşească pedeapsa, a fost omorât de către unguri”, susţine istoricul hunedorean Gligor Haşa.

Cum au resimţit lugojenii şi caransebeşenii alipirea la Paşalâcul Timişoarei, am aflat de la istoricul Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Etnografie şi Istorie al Lugojului: „Între Banatul de Lugoj – Caransebeş şi Paşalâcul Timişoarei exista o relaţie foarte bună de colaborare, în special comercială, chiar şi înainte de această alipire. Dar atunci au început să prospere foarte mult Lugojul şi Caransebeşul, deoarece lipsa graniţelor facilita şi mai mult comerţul şi automat dezvoltarea acestor zone”.

Banatul de Lugoj şi Caransebeş a făcut parte din Paşalâc timp de 30 de ani, până la Războiul Austro-Turc.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE