Ultima oră

Microfermele de iepuri s-au înmulţit la Lugoj

microferma de iepuri la lugoj

Zeci de lugojeni, pasionaţi sau nu, s-au apucat în ultimii ani să crească iepuri de casă.

Fie că sunt crescuţi pentru consumul propriu sau pentru a fi valorificaţi, iepurii au început să fie tot mai des întâlniţi în gospodăriile celor care locuiesc în special la case.

În multe cazuri, au fost chiar dezvoltate microferme pentru creşterea iepurilor.

„Iepurii de casă sunt acum la modă. În Lugoj avem deja o comunitate apreciabilă de crescători de iepuri. Sunt animale care nu se cresc greu”, a spus Constantin Iorga, preşedintele de onoare a asociaţiei Fauna de la Cercul Militar Naţional.

La ora actuală în municipiul de pe Timiş sunt în jur de 30-40 de crescători care deţin un număr destul de important de iepuri pentru reproducţie. Foarte puţini dintre aceştia cresc animalele şi pentru a participa la expoziţiile de profil.

„La noi, avem crescători de iepuri care au în grijă până la 30 de exemplare. Majoritatea îi cresc pentru familiile lor, mai sunt şi câţiva care îi valorifică. Carnea de iepure este căutată şi consumată mai mult ca în trecut”, a explicat Constantin Iorga.

Iepurii de casă au luat treptat locul, după Revolţie, nutrilor. Lugojul era renumit în urmă cu trei decenii în creşterea nutriilor, vietăţi originare din Chile.

Micile crescătorii au început să se dezvolte în deceniul şapte.

„Primele animale au fost aduse la Lugoj cam prin 1964 de un neamţ care locuia pe undeva prin zona Dealul Viilor. Apoi au urmat şi alţii care s-au apucat să crească nutrii”, a menţionat Iorga.

Animalele erau crescute atât pentru blana lor foarte apreciată, de pe urma căreia se câştigau sume importante, dar şi pentru carnea din care se făceau mezeluri.

În oraşul nostru au fost peste 30 de crescători care au avut nutri, aceştia însă s-au diminuat treptat după 1989 ajungând aproape să dispară, în zilele noastre.

„În ultimele două decenii nutrii au început să dispară din gospodăriile oamenilor. Astăzi, poate au mai rămas unul sau doi crescători care se mai ocupă. Nici la expoziţii nu mai sunt aduse aceste animale”, a mai adăugat Constantin Iorga.

Cea mai mare fermă de nutrii din Lugoj a aparţinut unui preot care a avut între 150 şi 200 de exemplare, iar la Nădrag a fost una dintre cele mai moderne amenajări, unde erau crescute până la 300 de bucăţi.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE