Ultima oră

Mai veseli! Cazanele fierb şi vinul se opinteşte în butoaiele din cămările bănățenilor

“S-or pornit cazanele, se duc supărările… focu la cazan cât ține, nu te înțelegi cu nime” – spun versurile unui cân­tec îndrăgit în această pe­riodă, când prunele deja fermentate se transformă în licoarea parfumată ce des­cre­țește frunțile bănățenilor, din pusta întinsă până în țara Făgetului.

Proprietarii de livezi spun că faţă de anul trecut, producţia a fost mai bună, însă nu pentru toată lumea. Mulţi nu au avut ce strânge de pe ”moşii”, ca urmare a valurilor de grindină și a ploilor ce au măturat județul Timiș în acest an. În zona Lugojului, unde sunt mai mult cazane de capacitate mică, unii s-au apucat deja de treabă. În partea Făgetului, oamenii se bazează pe cazanele mari, care au şi 400 de litri, dar aşteaptă începutul lunii octombrie pentru a le da foc.

”La câmpie, de la Timişoara înspre Lugoj, oamenii au în general cazane mici, de 70 – 100 de litri. A­co­lo şi prunele se coc mai tim­puriu şi fermentează până în septembrie. La noi, fiind zonă submontană, fructele se coc mai târziu. Aşteptăm să fermenteze cum trebuie şi abia atunci punem în funcţiune cazanele. În partea noastră nu au prea fost prune, dar am cumpărat 1000 de ki­lograme de la Coșava. Prețul de un leu pe kilogramul gata cules, a fost destul de bun față de anii trecuți când au fost mult mai scumpe. Am avut noroc până anul trecut, că aveam la Curtea unul dintre cele mai mari și mai bune cazane din zona Făgetului, iar proprietarul, Ioan Faur, era foarte priceput și documentat, însă, din păcate omul s-a dus dintre noi, în primăvară, iar acum trebuie să mergem cu bidoanele în alte sate ca să fierbem comina. Răchia este bună la gust, nu este acră ca în alți ani și sperăm să scoatem cât mai multă, ca să ne bucurăm toată iarna, împreună cu prietenii la un pahar fiert cu piper, că ăsta era la noi leacul pentru răceală de când lumea”, povestește Titel. B, localnic din Curtea.

În zona de est a județului Timiș sunt cel puţin 20 de cazane de mare capacitate, cele mai multe fiind la Româneşti, Pietroasa şi Bethausen, câte patru în fiecare localitate.

Celelalte sate care deţin astfel de instalaţii de produs răchie sunt Margina, Breazova, Tomeşti, Crivina de Sus, Botineşti, Zolt şi Poieni. Ele pot funcţiona doar dacă proprietarii le declară pornirea la vamă şi administraţiile financiare.

În același timp și cei care au cules roadele din vii, privesc la damigene cum fierbe “tulburelul”, așteptând cu nerăbdare să transforme tescovina în țuică sau în cel mai rafinat coniac de casă, fiecare dintre ei deținând “rețeta perfectă”, după principiul “…la fotbal, politică și răchie – se pricepe toată lumea!”

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE