Ultima oră

Măguri, satul muzicanților rromi, fenomen cultural unic în țară

MondialSatul Măguri, din imediata apropiere a Lugojului, populat de etnici rromi, are o istorie aparte. Aici, aproape fiecare casă are cel puțin un muzicant de fală. Tarafurile de la Mă­guri au fost și rămân printre cele mai apreciate din Banat. Mai mult decât atât, oamenii de aici prezintă cu mândrie adevăratele tradiții ale ro­mi­lor, cântecele și portul țigănești autentice. Iar asta nu o fac doar vestiții lăutari, ci și copiii, mândri de moș­tenirea lor culturală.

La Măguri se desfășoară, din anul 1997, unicul festival din ţară adresat copiilor de etnie rromă. Intitulat ”Ruga copiilor rromi”, festivalul a aniversat ediția a XX-a, anul trecut. Co­piii rromi prezintă momente de muzică, dansuri și tradiții, poartă straiele specifice și recită poezii în limba romani.

”Celebrul taraf Oaie”

La mijlocul anilor 90, la galeria Pro Arte își expunea picturile o artistă din Elveția – Kira Weber. Ea însăși de etnie rromă, a avut inspirația să aducă la vernisaj, pentru momentele muzicale, ”celebrul taraf Oaie” (exact așa l-a prezentat) din Măguri. A­su­pra ”dinastiei” Ștefan, cu­nos­cută mai mult după porecla ”Oaie”, merită să zăbovim un pic. Este una dintre cele mai cunoscute familii de mu­zicanţi măgureni.
De cel puţin şase generaţii, membri familiei Ştefan s-au afirmat la clarinet, ”saxafon” sau ”torogoată”.

Ionel Ştefan, capul familiei, spunea cu câți­va ani în urmă că ”străbunicul meu a fost muzicant şi bunicul la fel. Tata, eu, fiul meu şi ne­potul i-am urmat. La noi în familie au fost numai suflători, iar profesorul meu a fost bunicul. La vârsta de 12 ani am început activitatea. M-a luat tata la Casa de Cultură, la Ansamblul Ti­mi­şul. El a fost un foarte bun ta­ra­gotist. Am început să merg şi la petreceri şi ţin minte că prima a fost undeva la un joc la Jureşti. Înainte, formaţiile erau formate din mai mulţi membri, pentru că nu erau aşa staţii ca acum. Erau su­flă­tori – taragotişti şi sa­xo­fo­nişti, acordeon, tobă… dar la orchestre era și contrabas, ţambal ori vioară”.

Ioan Izdrăilă: cunoașterea notelor muzicale este esențială!

Un alt instrumentist de valoare pe care l-a dat satul Măguri este Ioan Izdrăilă. Spre deo­se­bire de majoritatea con­să­te­nilor săi muzicanți, foarte talentați de altfel, Ioan Izdrăilă a publicat două cărți cu me­to­de simple, pentru copiii care vor să devină in­stru­men­tiști. Pentru Ioan Izdrăilă, cu­noașterea partiturilor și notelor muzicale este esențială.

”Am considerat necesară apariția acestor cărți, în ideea că noua generație ar trebui să își consolideze cunoștințele muzicale prin deprinderea teoriei muzicii, pentru a e­vo­lua creativ în această me­serie”, menționează Izdrăilă, în prefața ediției din 2017 a ”Noțiunilor introductive de muzică”.

Ioan Izdrăilă s-a născut la 10 octombrie 1954. În 1968 și 1969, a urmat cursurile Şco­lii Populare de Artă din Lugoj, la clasa instrumente de suflat a profesorului Ioan Unc. A făcut teorie şi istoria mu­zicii cu profesorul Ioan Dor­dea, directorul instituţiei. Atmosfera era foarte bună și încurajatoare. Alături de colegii Lică Balintescu, Gheorghe Costa, Sandu Floarea jr., Anghel Olaru și Ioan Bă­ban, formează un taraf al Școlii Populare de Artă, cum se numea pe atunci.

”M-am născut la Măguri, localitate aflată la 7 km de Lugoj. Satul, care iniţial avea denumirea de Sendelac, s-a numit Măguri de prin 1930. O parte din locuitori s-au stabilit aici venind din localitatea Cireşu Vechi sau Pereu. Muzica adevărată ţigănească am moştenit-o din generaţie în ge­ne­raţie, transmisă până în zilele noastre. După ce s-au stabilit în Măguri, treptat, trep­tat, muzicanţii de aici au început să fie cunoscuţi în toate satele din împrejurimile Lugojului şi până la Timi­şoa­ra. Cântau în grupuri, ca şi instrumentişti pe la nunţi, Rugi şi la diferitele ma­ni­fes­tări artistice organizate în o­ra­şele Banatului. În acelaşi timp, Măguriul devenise un ad­evărat izvor de tradiţii folclorice, dansuri şi obiceiuri ţigăneşti autentice.

Nu manele, ci muzică ţigănească adevărată!

Măguriul nu a dus niciodată lipsă de instrumentişti, de in­terpreţi de valoare, cu mult talent, dar care cântau empiric, cum s-ar spune, ”după ureche”.

Prin grija domnului Ioan Iz­drăilă, numele, mai bine zis poreclele acestora, ajung până la noi şi rămân în memoria generaţiilor viitoare, chiar dacă nu sunt numele ade­vă­ra­te, ci doar porecle cu care erau cunoscuţi la nunţi, bo­tezuri şi petreceri:

„Aş dori să amintesc numele acestor muzicanţi de talent, aşa cum erau ele cunoscute, precum Ion Oaie, Dumitru Gaia, Bibi, Peceata, Brau, Nono, Ciuli, Bolborea, Pepi, Iarna, Aurică, Leu, Trăian, Ciucă, Victor, Bor­daş, Itomir, Şăicea, Dă­nu­ca, Tororoi, Iula, Gongu, Se­rafin, Bicini, Cuină, Boală, Jeamăn, Rudu, Lagi, Culae, Zenovie, Horia și alții”.

În anul 1970, la doar 16 ani, Ioan Izdrăilă decide că viitorul său muzical va fi în zona folclorului. Încă adolescent, intră într-un ansamblu de ţinută, reprezentativ: Ansamblul Lugojana. Aici îi cunoaşte pe profesorul Gheorghe Luchescu, director al Casei de Cultură a Municipiului, Ion Cojocaru, coordonatorul ansamblului, Ionel Ştefan, Socol Ianculovici, Bujor Ştefan, Toma Petru, Mitică Stănescu, Petru Ştefan, Culică Stănescu, Nicu Bunescu, Ştefan Petru – Nono, Romulus Ştefan, Spicu Bunescu, Du­mitru Ştefan, Victor Ră­du­lescu, Ion Cârciu, Nicolae Ştefan, Costică Stănescu, Cornu Cîrciu, Trandafir Ră­du­les­cu, Ion Ştefan – Oaie, Ion Puşchiţ, Gheza Ciurariu, Vodă Daba, Orja Tatalică, Ion Căl­dă­raş, Ioan Băban, Doru Ja­po­nezu şi Ion Cifăţ. „Toţi a­ceş­tia au fost membri ai ansamblului Lugojana timp de 20 de ani, între 1970 şi 1990”, precizează Ioan Iz­drăi­lă.

Capete de afiș și colaboratori de primă mână

În aceşti ani, a colaborat cu cei mai buni instrumentişti ai Banatului şi cu ”capete de afiş” precum Achim Nica, Tiberiu Ceia, Ana Pacatiuş, Dumitru Constantin, Petrică Moise, Nicoleta Voica, Mariana Drăghicescu, Vasile Conea, Adrian Stanca, Liliana Laichici şi Carmen Popovici.

În perioada 1970-1990, printre soliștii de la ”Lugojana” se numărau Pavel Groza, Ion Țurlui, Cătălina Drăghiță, Viorel Peia, Viorica ”Ica” Ciurescu, Doru Daniliuc, Andrei Scorobete, Nelu Adamescu, Ana Ivașcu, Nelu Căpraru, Petrică Pascar, Persida Stanciu, Nelu Covaci, Achim Șchio­pu, Ionel Todor, Petrică Oprescu, Lenuța Vermeșan.

Ioan Izdrăilă insistă foarte mult pe nume, aşa că şi dintre instrumentişti el aminteşte o lungă listă de muzicanţi, cu nume mai mult sau mai puţin cunoscute, dar care au făcut şi ei parte dintr-un fenomen cultural despre care azi se vorbeşte foarte puţin: Ghiţă Ciocorno, Sandu Florea, Luca Novac, Nicu Anghel – Ministeru, Ion Olan, Constantin Demeter, Dorin Cuibaru, Marius Cîrnu, Pavel Cebzan, Marcel Todor, M. Ardeleanu, Ra­du Ilie Vincu, Virgil Muzur, Pe­trică Anton, Gheza Novac, Stanciu Tită, Luţă Popovici, Ma­rian Rădulescu, Sandu Si­mion, Mircea Dobre, Bunescu Bodoiţ, Bunescu Ciuciulică, Stănescu Scumpea, Costa Olan, Ion Puiu, Nic Vava, Ion Piţi, Nelu Telighentu, Ion Pi­ţigoi, Marcel Constantin, Ion şi Marian Jarja, Ion Dorel, Ionel şi Gabi Sugar, Petrică şi Ionel Tochi, Ciprian Iancu­lovici, Ionel Groza, Titel Bres­toviceranu, Ovidiu Tunei, Flo­rin Trandafir, Florin Dabiţ, Io­neluţ Oaie Ştefan şi Nelu Ştefan.

Din cariera de peste 20 de ani închinată muzicii, Ioan Izdrăilă își mai amintește cu drag anul 1986, când a dirijat orchestra Căminului Cultural din Măguri, cu care a ajuns în faza finală a Festivalului Național ”Cântarea Ro­mâ­niei” și de perioada 1982 – 1990, când a dirijat orchestra întreprinderii IURT. Dintre cei patru copii – Ion, Florin, Alin și Constantin, doar Alin și Constantin i-au moștenit talentul, urmând să predea ștafeta generațiilor viitoare.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*