Ultima oră

Lugojul îşi schimbă fața(da)! Plătesc şi proprietarii

Degradarea continuă a pa­tri­moniului arhitectural ori­gi­nal constituie una din ma­rile probleme ale Lugojului ultimilor ani. Desigur, nu ne referim aici numai la mo­numente, clădiri și an­sam­bluri de patrimoniu, ci și la clădiri cu patină isto­ri­că. Ele dau și azi așezării de pe Timiș inconfundabilul său farmec central-eu­ro­pean.

De fiecare dată când se fă­cea apel la salvarea a­ces­tor clădiri unice și va­lo­roa­se, autoritățile locale răs­pun­deau prin invocarea ”sa­crosantului” drept la pro­prie­tate. Adică, locatarii sunt prea săraci sau nu au chef să-și refacă fațadele, iar noi n-avem ce le face, că e proprietatea lor.

Dar iată că acum situația legislativă s-a schimbat și astfel de scu­ze nu mai pot fi in­vo­ca­te. Legea privind renovarea fa­ţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, a fost promulgată.

Refacerea fațadelor, obligatorie încă din 2011

Legea nr. 166/2016 pre­ve­de clar că aceste reparații se pot face cu bani de la Pri­mărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vân­du­te, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.

Un aspect foarte important pentru contextul specific al Lugojului este faptul că Pri­măria poate prelua parţial sau integral aceste chel­tu­ieli, dacă imobilele sunt în ”zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor is­torice înscrise în lista patrimoniului mondial”.

Noua lege a venit să mo­di­fice și să completeze ve­chea lege, nr. 153 din 2011, care pre­vedea şi o­bl­i­ga­ti­vitatea reparării şi refacerii fa­ţa­de­lor la clădirile care nu sunt monumente istorice şi care sunt deţinute de persoane particulare. De fapt, lu­cru­ri­le nu sunt așa de noi, mai a­les că, pe lângă Legea 153, e­xista și Legea 422 de re­pa­ra­re a clădirilor monumente is­torice.

În “Redeşteptarea”, edi­ţia cu numărul 1053 din 18-24 august 2011, primarul Fran­cisc Boldea declara că din data de 11 august 2011, o­da­tă cu intrarea în vigoare a Legii 153 / 2011, refa­ce­rea faţadelor a devenit o­bli­ga­torie. La acea dată, pro­prietarilor de clădiri li se dă­dea cel mult un an şi ju­mă­tate pentru a reface faţa­dele distruse, în caz contrar, ei riscând o amendă cu­prin­să între 2000 şi 15000 lei. Un risc teoretic, deoarece, în afară de câteva notificări scrise,  nimeni nu a fost de­ran­jat pe această temă.

Proprietarii, păsuiți în campania electorală

„Noi am dat şi o Hotărâre de Consiliu Local în acest sens, HCL 213/24.11-2011, prin care obligăm de­ţi­nă­to­rii să repare monumentele, iar dacă nu o fac prin in­ves­ti­ţii proprii, le face Primăria şi respectivii plătesc Pri­mă­riei. Problema este că, pe de o parte, în unele cazuri pro­prietarii nu se ştiu, pentru că încă se judecă între ei, iar pe de altă parte, un Birou de Urbanism cu doar doi an­ga­jaţi nu poate urmări întregul proces.”, spunea, pe atunci, Dinel Mazilu, arhitectul şef al oraşului.

Mai mult, există o pre­ve­dere prin care Consiliile locale pot majora cu până la 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite.

Mă­sura a fost introdusă în Noul Cod Fiscal şi a in­trat în vi­goare de la 1 ia­nuarie 2016. Însă, coinci­dență sau nu, la începutul cam­paniei elec­to­ra­le, pri­ma­rul Francisc Bol­dea a anunțat o păsuire a tu­tu­ror celor aflați în cauză, spu­nând că trebuie făcută o listă, cu nume și prenume.

O listă a fost întocmită deja de doi ani. Inventarul clă­dirilor cu fațade de­gra­da­te din Lugoj, publicat ca a­ne­xă la Hotărârea Cons­i­liu­lui Local nr. 88 din 26 iunie 2014, cuprindea 88 de i­mo­bile, cu numele clar al pro­pri­etarilor. Între timp, nu­mă­rul clădirilor care au ne­voie de intervenție, inclusiv cele cu patină istorică, a a­juns la 140.

1,8 milioane pentru Piața Drăgan

La apariția celei de-a treia legi care prevede, în esență, a­celași lucru – refacerea fa­ța­delor degradate, am soli­ci­tat o nouă opinie edilului șef pe această temă.

“În mu­nicipiul Lugoj, noi am făcut un inventar al clădirilor care trebuie rea­bi­litate şi sunt în jur de 140 imobile. Din pă­ca­te, toate legile care au a­pă­rut nu ne-au  dat po­si­bi­li­tatea de a prelua refacerea fa­ţadelor pentru a proteja ce­tă­ţenii de eventuale acci­den­te. Legea actuală ne per­mi­te să re­pa­răm aceste fa­ţa­de şi în de­curs de zece ani să recu­perăm banii de la lo­catari, iar dacă între timp şi-au vândut apartamentul, su­ma va fi plătită de ultimul cum­pă­rător. Noi am dis­cu­tat cu o serie de proprietari, în special cu cei care lo­cu­iesc în clădirile din centrul is­toric aflate în Piaţa J.C. Dră­gan, dar oamenii încă se feresc de a încheia un con­tract cu Primăria pe zece ani, iar mulţi dintre ei sunt pensionari care nu dispun de sumele necesare. Există şi posibilitatea ca aceste persoane cu venituri sub me­die să nu plătească ni­mic, dar banii de lucrări vor fi recuperaţi de la următorii proprietari, ori, sunt con­vins că nimeni nu vrea să plătească din buzunarul pro­priu pentru altă per­soa­nă. Deşi legea a fost pro­mul­gată aşteptăm să apară in­strucţiuni care să dea a­nu­mite facilităţi, în special pen­tru clădirile istorice de gra­dul zero. Noi am pre­vă­zut deja 1,8 milioane lei în bu­getul pe acest an pentru Piaţa J.C. Drăgan, cu care vom reabilita clădirea fos­tu­lui magazin Bumbacul şi încă o clădire de lângă se­diul poliţiei pe care am câş­tigat-o în instanţă, dar mai sunt multe faţade care ar tre­bui refăcute”, a declarat Francisc Boldea, primarul mu­nicipiului Lugoj.

Clădirile reprezentative, în suferință

La ora actuală, la Lugoj, si­tua­ția clădirilor re­pre­zen­ta­ti­ve sau cu relevanță pentru urbe poate fi împărțită în patru categorii. Prima ar fi a celor reabilitate cu bani de la buget: Primăria, Bi­blio­te­ca Municipală, Bisericile Or­todoxă (Adormirea Mai­cii Domnului), Reformată, Romano – Catolică, sediul Poliției (fosta Primărie) și al fostei Securități din Piața JC Drăgan. A doua sunt cele câteva imobile restaurate, caz fericit! – pe spesele pro­prietarilor: Palatul Bejan, Ho­telul Dacia, Hotel Ti­mi­șul (Palatul Muschong) și fos­ta clădire ”Liliacul”.

Ur­mea­ză o lungă listă de clă­diri importante, cu fațade de­gradate: fosta Cazarmă ”Principele Nicolae” de pe str. Banatului, Policlinica de pe str. Oltului, Palatul Ha­ber­herrn (vizavi de Bejan), Pa­latul Milcovici (unde a lo­cuit și scriitoarea A­ni­șoa­ra Odeanu), fosta clădire MRF (”clădirea partidelor” de lângă Poliție), Abatorul, Moara ”Clara” etc.

Ca un ca­pitol separat ar tre­bui a­min­tite clădirea fos­tului ci­ne­matograf  ”Ca­pi­tol” de pe malul Timișului și clădirea ce a aparținut a­vo­catului Nes­tor Porumb (Casa Po­rumb, devenită Ca­sa Per­so­na­lităților) de pe malul opus al Timișului, ambele cu fa­ța­de refăcute fără a ține cont de original și acum a­ban­do­na­te de cei care nu mai au po­tența financiară de a-și du­ce până la capăt pro­iec­te­le. Tot la capitolul ”refăcute și a­ban­do­nate” se află Fosta Pre­fec­tură, cu fațada res­tau­ra­tă ca la carte, dar a­ban­do­na­tă de proprietar cu tot cu șan­tierul care urâțește Par­cul Co­piilor din spatele Pri­mă­riei.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE