Ultima oră

Lugojul cultural! Restaurantul în care au luat masa Regele Ferdinand şi Nicolae Iorga, transformat în sală de jocuri de noroc

dacia 2Hotelul Dacia, clădire reprezentativă a Lugojului istoric, păşeşte în mileniul III având o destinaţie tot mai depărtată de cea iniţială. Trecând prin centrul Lugojului nu poţi să nu observi cum pe ferestrele celebrului restaurant de la parter au fost montate abţibildurile care indică o nouă eră – JOCURILE DE NOROC.

Mondial

dacia 1Hotelul Dacia, clădire reprezentativă a Lugojului istoric, păşeşte în mileniul III având o destinaţie tot mai depărtată de cea iniţială. Trecând prin centrul Lugojului nu poţi să nu observi cum pe ferestrele celebrului restaurant de la parter au fost montate abţibildurile care indică o nouă eră – JOCURILE DE NOROC.

Actualii proprietari spun că au închiriat spaţiul unei firme de profil, dar nu doresc să ofere mai multe detalii. „Nu este investiţia noastră, noi doar am închiriat locaţia. Restaurantul a dispărut”, ne-a declarat Marius Gaidoş, unul dintre acţionari. Nu am putut afla nici pentru cât timp a fost închiriat localul.

Un loc unic în istoria Lugojului

Hotelul Dacia, construit la anul 1835, a fost întotdeauna locul unde se întâmpla „ceva”, unde poposeau oamenii celebri din epocă, unde aveau loc reuniuni, baluri simandicoase sau întâlniri de taină, unde se punea ţara la cale.

De-a lungul timpului a purtat numele „Drei Rosen” („Trei trandafiri”), „Keiser Gasthaus” („Casa de oaspeţi imperială”) şi „Konig von Ungarn” („Regele Ungariei”).

La vremea construirii, era cea mai extinsă clădire a oraşului (1.077 mp, cu tot cu curte, însă fără grădina de vară).

Lucrările de refacere a parterului, aşa cum arăta el în ilustratele cu parfum de epocă, au început în septembrie 2002 şi s-au terminat în luna decembrie a aceluiaşi an. De altfel, Revelionul anului 2003 a însemnat şi inaugurarea clădirii revenită la înfăţişarea iniţială.

La ora actuală, Hotelul Dacia oferă 60 de locuri de cazare în 33 de camere cu confort îmbunătăţit. S-a lucrat cu fonduri proprii, deşi clădirea are valoare patrimonială. Trecerea (necesară, de altfel) a hotelului în rândul monumentelor istorice ale oraşului ar fi oferit un cadru legal şi o serie de înlesniri pentru orice activitate de renovare şi întreţinere.

În anul 1985, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de activitate neîntreruptă a hotelului şi restaurantului „Dacia”, în hol a fost organizată o expoziţie cu fotografii, ilustrate, ziare de epocă şi alte documente, expoziţie foarte interesantă dar care, din păcate, nu s-a păstrat.

Un incendiu din anul 1931, care a cuprins localurile Băncii Cărăşana, a distrus şi sala mare de bal care se afla la etaj. De altfel, sala de bal a fost desfiinţată definitiv în perioada 1970-1972, când s-a introdus un planşeu care a devenit etaj, cu camerele aferente.

La începutul anilor ’90, capacitatea hotelului era de 93 de locuri în camere cu unul sau două paturi, localul fiind dotat cu restaurant, bar de zi şi grădină de vară.

Regele Ferdinand a făcut aici un scurt popas cu ocazia vizitei sale din 1923 la Lugoj. Printre oaspeţii hotelului s-au numărat istoricul Nicolae Iorga, scriitorii Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Octavian Goga, compozitorul George Enescu, fostul secretar general al Ligii Naţiunilor, Nicolae Titulescu (singurul Cetăţean de Onoare al Lugojului care a primit titlul în perioada interbelică), savantul I. C. Parhon, etc.

dacia 3

dacia 2

Hotelul Dacia, vedere din anul 1902

hotel-dacia-prelucrata

Sala de bal, în preajma Primulul Război Mondial

foto-sala-bal-dacia

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE