Ultima oră

La Olimpiada din 1936, lugojeanul Henri Rang ia primul argint pentru România

Henri20RangUn maior de cavalerie din Lugoj, Henri Rang, a reuşit o mare performanţă: prima medalie olimpică pentru România într-un sport individual. Este vorba despre argintul cucerit în proba de călărie, obstacole, la Jocurile Olimpice de la Berlin

Mondial Henri20RangDoar câteva secunde l-au despărţit de aurul Probei Naţiunilor la echitaţie

Un maior de cavalerie din Lugoj, Henri Rang, a reuşit o mare performanţă: prima medalie olimpică pentru România într-un sport individual. Este vorba despre argintul cucerit în proba de călărie, obstacole, la Jocurile Olimpice de la Berlin – 1936. Mai mult, performanţa lui Rang poate fi numită drept prima adevărată din palmaresul naţional, având în vedere că, în 1924, ţara noastră mai luase un bronz, la rugby, din… trei ţări participante.

Până la apariţia în arenă a lui Henri Rang, România fusese o prezenţă „decorativă” la Olimpiade. În 1924, la Paris, rugbiştii noştri luau bronzul după ce au primit două bătăi zdravene: 3-61 cu Franţa şi 0-37 cu SUA. Medalia de bronz a intrat în palmaresul României pentru că la start s-au aliniat doar trei echipe. Îndemnul lui Pierre de Cobertin: „important e să participi, nu să învingi” le-a folosit din plin sportivilor noştri.

Prima Olimpiadă transmisă în direct

Jocurile Olimpice de la Berlin au rămas în istorie drept „olimpiada lui Hitler”. Denumirea este însă nedreaptă, pentru că forul olimpic a decis încă din 1931 ca Jocurile să aibă loc în capitala Germaniei, pe când Hitler nu era la putere. La momentul respectiv, candidatura Berlinului a fost considerată mai bună decât cea a Barcelonei. Însă, în 1936, pentru prima dată în istorie, Spania a chemat la boicotarea Jocurilor, având în vedere natura dictatorială a regimului nazist. Din păcate, aşa numita „Olimpiadă a popoarelor” programată să aibă loc în paralel la Barcelona n-a mai avut loc din cauza izbucnirii războiului civil. Barcelona avea să organizeze Jocurile Olimpice abia în 1992…

Bineînţeles că Hitler (care a deschis Jocurile) a folosit în scop propagandistic Olimpiada din 1936. Însă ideile absurde ale supremaţiei rasei ariene au fost spulberate pe pista de atletism, unde americanul de culoare Jesse Owens a obţinut patru medalii de aur! Rămâne definitoriu gestul lui Hitler, care nu l-a felicitat pe învingător. Dincolo de toate astea, Jocurile au avut parte de o bună organizare. A fost construită o impresionantă arenă de 120.000 de locuri (Olympiastadion), iar materialele filmate au putut fi difuzate în direct, pe ecrane mari amplasate în oraş, graţie noii tehnici a televiziunii, aflată la începuturi.

Un parcurs accesibil doar cailor de super-clasă

Aceasta este ambianţa în care lugojeanul Henri Rang s-a aliniat la startul probei ecvestre de sărituri peste obstacole, înfruntând 54 de concurenţi din 18 naţiuni. Era 16 august 1936. În arhiva forurilor sportive române s-a păstrat raportul delegatului român, maiorul Dumitru Tăutu: „Premiul Naţiunilor e cea mai importantă probă de obstacole de la Jocurile Olimpice. Este un parcurs de vânătoare greu, care găseşte cel mai mare interes atât printre cunoscători, cât şi printre necunoscători, deoarece proba se poate urmări foarte uşor… Se poate spune că Premiul Natiunilor de la Berlin a fost cea mai frumoasă probă olimpică şi că niciodată nu s-au aliniat atâţia cai şi călăreţii cei mai buni pe care i-au avut… Parcursul avea o lungime de 1.050 m, pe care erau presărate 17 obstacole (1,30 m – 1,60 m), din care unele trebuiau trecute de două ori, astfel că fiecare concurent trebuia să execute 20 sărituri din cele mai grele, accesibile numai cailor de înaltă clasă. Aceste sărituri ajungeau până la 1,60 m, iar riviera de 5 m necesita o săritură de cel puţin 6 m. Săritura triplă, care încheia concursul, era cea mai grea”.

La câteva secunde de aurul olimpic

Henri Rang, pe atunci locotenent, făcea parte din echipa României, alături de Felix Ţopescu, tatăl celebrului comentatot sportiv. Locotenentul Rang, cu splendidul său cal Delfis, într-un stil impresionant, au stârnit o adevarată senzaţie – după cum consenmna Tăutu. El a încheiat proba la egalitate cu germanul Kurt Hasse, care concura cu iapa Tora. Pentru desemnarea învingătorului avea sa fie nevoie de o probă suplimentară de baraj.

Emoţiile au fost imense. Germanul a început oparcursul foarte liniştit, cu sărituri lungi însă, la ultimul obstacol, Tora bate prea devreme şi atinge uşor bara a doua. Timpul lui Hasse a fost de 59,2 s.

Camil Mortun, primul jurnalist trimis special la Jocurile Olimpice, scria în „Gazeta Sporturilor”: „Mărturisesc că în acea clipă am avut o senzaţie cu totul inedită. Am privit în jurul meu şi am avut impresia că fiecare e pătruns de aceeaşi emoţie şi căldură care m-a învăluit şi pe mine. Că fiecare mă priveşte cu alţi ochi, că nu mai sunt un anonim oarecare. Aceeaşi senzaţie au avut-o desigur toţi românii aflaţi aici… O medalie de aur pentru Romania? Şi iată, acum e rândul lui Rang. Inimile bat să se spargă. Delfis porneşte frumos, se apropie întins de primul obstacol şi-l sare elegant, fără sforţare. Apoi porneşte încălzit mai departe. Nemţii au înlemnit într-o tăcere grea. Locotenetul Rang călăreşte minunat, ajunge la al treilea obstacol, îl sare!… Fuge întins înainte, trece şi al treilea obstacol fără nici o dificultate şi se pregăteşte pentru obstacolul cel mai greu. Îl va trece?… Sus… aşa… ah! Cei 120 000 de spectatori, care până acum au tăcut ca peştii, izbucnesc în urale. A greşit şi românul… Dar cine a câştigat? Iar egalitate? Iar baraj? Întrebarea flutura pe toate buzele. Tot speakerul ne dumireste: «deoarece lt. Hasse a parcurs distanţa într-un timp mai scurt (59,2 secunde, faţă de 72,8) i se acordă medalia de aur pentru superioritate în viteza. Românul Rang castiga locul doi şi medalia de argint. Seara tarziu, pe estrada de onoare invadată de lumina unui far orbitor, Rang urca pentru a fi încununat cu lauri…”

Ultimul obstacol – vârsta de 44 de ani

Henri Rang s-a născut la Lugoj, la 8 iunie 1902. A urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri din Târgovişte şi a fost încartiruit în garnizoana militară a Lugojului, la Regimentul 6 Roşiori.

Atras de sportul ecvestru, este medaliat la concursurile de călărie de la Paris, Nisa, Londra şi Varşovia, între anii 1932-1938, performanţă la care se adaugă argintul olimpic de la Berlin.

Altă mare performanţă a obţinut-o în 1937, la Londra, cu prilejul Cupei Challenge organizată în cinstea încoronării Regelui George al VI-lea. Este vorba de medalia de aur obţinută în urma unei sărituri record de 2,14 m! La aceeaşi competiţie, Felix Ţopescu câştiga trofeul ziarului „Daily Mirror”. În 1937 a primit ”Premiul Naţional pentru Sport”, cea mai înaltă distincţie sportivă a epocii.

Din păcate, la finele războiului, Henri Rang s-a stins din viaţă la numai 44 de ani. Era într-o zi de Crăciun – 25 decembrie 1946. Moartea sa anunţa, într-un fel, declinul sportului care i-a adus gloria.

Echipele de echitaţie ale armatei au dispărut odată cu desfiinţarea celor două regimente de cavalerie din Timişoara şi Lugoj. Caii de sport au ajuns, în 1950, la cluburile „Mondial” Lugoj şi „Sănătatea” Timişoara, dar şi în custodia Facultăţii de Medicină Veterinară din Timişoara. Astfel, se încheia un capitol de istorie…

De la argintul lui Rang, echitaţia românească a mai reuşit o singură performanţă. Echipa de dresaj a luat bronzul la Olimpiada de la Moscova din 1980, boicotată după cum se ştie de ţările occidentale.

 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE