Ultima oră

Jurnale de modă de la Paris şi partituri în vogă

Profesorul Heinrich Lay, un mare iubitor al istoriei Lugojului, este stabilit de mulți ani în Germania, unde e­di­tea­­ză o revistă foarte do­cu­men­tată despre orașul său de suflet, ”Lugoscher Heimatblatt”. Primul număr al acestei inedite reviste în limba germană (”Foaia lugojenilor”, în traducere) a apărut în 1991.

Profesorul Lay, stabilit definitiv în Germania din anul 1986, este Cetățean de Onoa­re al Lugojului.

Într-o ediție mai veche a ”Foii lugojenilor”, profesorul Lay ne invită la o incursiune în lumea mult prea puțin cu­nos­cută a librăriilor și pa­pe­tă­riilor lugojene de altădată. Spre deosebire de perioada actuală, când spațiul virtual face ca acestea să devină spații tot mai puțin frecventate de public, în trecut, librăriile erau locuri în care te conectai, efectiv, la ci­vi­li­za­ția și cultura națională, dar și occidentală. Din spusele pro­fesorului Lay, aflăm cât de cosmopolit era Lugojul an­tebelic și interbelic.

Prima papetărie lugojeană a aparținut lui C. W. Zschörner, în anul 1868. Iar localul nici nu putea fi mai bine ales, căci papetăria funcționa în apropierea actualului Colegiu Național ”Coriolan Bre­di­cea­nu”, pe Splaiul Bre­di­cea­nu, la nr. 1. Firma avea ofertă surprinzător de bogată. Pe lân­gă cărți, rechizite și partituri muzicale, se mai găseau ca­lendare, agende, alma­na­huri, manuale școlare și beletristică.

Alte librării ale secolului XIX au fost cele ale lui Karl Traunfelder de pe strada Nedelcu (actuala Avram Iancu) și Adolf Auspitz, care, du­pă spusele profesorului Lay, a înființat în 1872 o librărie foarte bine organizată. În epo­că a mai existat o librărie aparținând lui Anton Zunft, fondată la 1887 în clădirea ”Liliacul” a vechiului teatru din Lugoj.

Jurnale de modă aduse direct de la Paris sau Viena

Librăriile lugojene ofereau nu numai cărți și caiete, ci și jurnale de modă de ultimă oră, aduse de la Berlin, Viena sau Paris, oraș care dădea ”ora exactă” în materie de eleganță vestimentară. În anul 1925, de exemplu, doamnele și domnișoarele cochete ale vremii puteau cumpăra de la Librăria Editurii Guttenberg a lui Heinrich Anwender reviste foarte șic precum ”Paris elegant”, ”Chic Parisienne”, ”Grand Mode Parisienne”, ”Revue de Mode”, ”Simplicate” sau ”Record”.

O altă librărie, aparținând de tipografia Husveth și Hoffer, fondată la Lugoj pe strada Gării în 1906, oferea doamnelor emancipate ale vremii reviste de modă de la Viena, care era și capitala Lugojului în epocă. Iată câteva titluri: ”Die Hausfrau”, ”Die Dame”, ”Ulstein Album” etc.

Partiturile rivalizau cu hiturile stocate pe I-Phone de astăzi

Librăriile erau frecventate de tinerii educați ai vremii, pasionați, ca și cei din ziua de azi, de ultimele șlagăre muzicale. Majoritatea călă­to­riseră în Germania, Franța, Elveția, Italia, Austria sau Ungaria și prinseseră gustul occidental.

Cum nu apăruseră nici CD-uri, nici DVD-uri, nici măcar casete audio, ei se mulțumeau cu plăcile de ebonită pe care erau imprimate vocile în vogă ale epocii.
Dar înainte de discuri, ultimele noutăți muzicale soseau la Lugoj sub forma partiturilor imprimate pe portativ. Tinerii mergeau la librărie, cumpărau aceste partituri, le duceau acasă, unde exista musai un pian, și le exersau cu mare pasiune. Așa se făcea că, la Lugoj, ultimele apariții muzicale de la Paris sau de la București puteau fi auzite la seratele muzicale organizate de familiile cu stare, care deveneau evenimente mondene la care ”era bine să fii văzut”.

După Marea Unire, profesorul Lay menționează și alte librării și papetării: ”Librăria Diecezană” (pe str. Regina Maria, azi Unirii), care aparținea Episcopiei Greco Catolice de Lugoj, ”Cultura” (fondată în 1922, pe splaiul Brediceanu, pe lângă farmacia lui Vertes) , ”Patria” a lui Al. Dorogi și librăria tipografului și editorului Gheorghe Țăranu (pe fosta stradă 6 Martie), unde se găsea ziarul ”Răsunetul”.

Abonamente la ziare, dar și la cărți

Dacă doamnele aveau la dispoziție jurnale de modă de la Paris, domnii care dez­bă­teau politica la fel de pasionat ca și azi, se puteau abona la ziarele epocii. Multe dintre ele apăreau la Lugoj: Drapelul, Răsunetul, Ti­mi­șa­na, Gazeta Banatului, Viața Nouă.

Se mai găseau gazeta ”Poporul Român” care apărea în limba română la Budapesta, înainte de 1918, dar și gazete în limbile maghiară și germană, limbi cunoscute de toți lugojenii, indiferent de etnie.

Firma ”Patria” din fostul Bazar bătea concurența prin abonamente nu numai la ziare, ci și la cărți. Abonamente la cărți populare sau comenzi după catalog se făceau la marile edituri interbelice din Capitală, precum Socec, Scrisul românesc sau Cartea românească.

Alte firme asemănătoare din perioada interbelică au fost Librăria Johann Deak (str. Ferdinand nr. 2, care oferea reviste franceze și germane de modă, noutăți muzi­cale, rechizite școlare și pentru ”canțelarie”, adică birou) și o alta, cu un nume interesant – ”Poleretzky, Papetărie, Compactor și Liniator”.

Alte puncte de interes ale vechilor librării lugojene erau vederile (foarte apreciate și bine lucrate), dar și calendarele populare, care cu­prin­deau sfaturi pentru gospodine și pentru agricultori, povești populare și calendar religios.

Însă lumea atât de vie, bogată și diversă a vechilor librării lugojene s-a încheiat brusc! După naționalizarea din 1948, începutul erei comuniste a însemnat sfârșitul librăriilor și papetăriilor particulare. Profesorul Lay spune că în anul 1949, toate acestea s-au desființat și în locul lor a apărut în plin centru ”Librăria nr. 1”. Era singura librărie din tot Lugojul, care la re­cen­să­mân­tul din 1948 avea 26.707 locuitori!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE