Ultima oră

Istoria Rugii Lu­gojene, strâns legată de breslele ora­şu­lui

Lugojenii sunt aş­tep­taţi cu mic cu mare să-şi petreacă în centrul oraşului de ”Ruga Lu­go­ja­nă”, manifestare ca­re se derulează de un sfert de veac în mu­nicipiul de pe Ti­miş, după căderea co­munismului.

Alături de goşci, sute de lo­cui­tori vin să se prindă în horă în faţa sediului ad­mi­nis­traţiei locale şi a bisericii cu două turnuri, care are hra­mul “Adormirea Maicii Dom­nului” şi păstrează tra­diţia din perioada in­te­r­be­li­că.

Manifestarea are loc în data de 15 august şi va a­du­ce în municipiul nostru, a­lă­turi de ansamblurile fol­clo­ri­ce din ţară şi străinătate, opt delegaţii din oraşele în­frăţite.

Şi-au anunţat par­ti­ci­parea 31 de reprezentanţi ai co­munităţilor din Jena-Ger­mania, Szekzard şi Mako-Un­garia, Nisporeni-Re­pu­blica Moldova, Vârşeţ şi Ve­liko Gradiste-Serbia, Kri­va Palanka-Macedonia şi Ischele-Cipru.

Istoria Rugii Lu­gojene se împleteşte strâns cu cea a breslelor ora­şu­lui.

Una din cele mai pu­ternice bresle era cea a Co­jo­carilor, care îl aveau ca pa­tron pe Sf. Ilie.

Cojocarii, care au făcut importante do­na­ţii Bisericii Ortodoxe (bal­dachine, prapuri, can­de­la­bre, icoane) se numărau pă­rinte cei mai generoşi spon­sori ai rugii.

La înce­pu­tul anilor 90, în turla bi­se­ri­cii cu două turnuri, a fost fă­cu­tă, din întâmplare, cea mai mare descoperire care vorbeşte de trecutul Rugii şi al breslelor: steagul Cor­po­ra­ţiei Cojocarilor, datând din 1893 şi o eşarfă cu dan­te­lă ce consemna donaţia că­tre biserică, din acelaşi an.

Steagul albastru, de mari di­mensiuni, e lucrat din mă­ta­se şi are o emblemă din pie­le de căprioară care re­pre­zintă doi lei şi o masă de co­jocărie.

Drapelul a fost cu­răţat cu migală de maes­trul Ladislau Pokker şi a fost expertizat de pictorul Sil­viu Orăviţan-Creţu. Ex­po­na­tul de mare valoare a re­venit Corporaţiei Me­se­ria­şilor din Lugoj, care-l păs­trează la loc de cinste.

În anul 1993, primarul de atunci al oraşului, ec. Vir­gil Turcan, hotărăşte re­luarea tradiţiei Lugojene. In­vitaţi de onoare au fost de­legaţii oraşelor înfrăţite Jena (Germania), Orleans (Franţa) şi Szekszard (Un­ga­ria). Îndrăgita solistă Ni­co­leta Voica le-a cântat din suflet lugojenilor.

Conform tradiţiei, ruga a fost deschisă de protopul Lu­gojului din acea pe­ri­oa­dă, Prea Onoratul părinte Ioan Ţigriş. După aproape 50 de ani de întrerupere, un Protopop Ortodox al Lu­go­jului deschidea ruga de hramul Sfintei Maria.

De-a lungul timpului, Ruga de 15 august a avut parte de oaspeţi de seamă. Ma­estrul Mihai Brediceanu, mare muzician, director al O­perei Naţionale din Bu­cu­reşti şi al Filarmonicii “Geor­ge Enescu” s-a nu­mă­rat printre aceştia.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

2 Comentarii on Istoria Rugii Lu­gojene, strâns legată de breslele ora­şu­lui

  1. vasile iustin // 14 august 2015 at 8:48 // Răspunde

    Tot respectul pentru bresle si lugojeni,din partea mea,dar din partea primariei nu cred ca exista.Spun asta pentru ca in aceasta perioada si cu ocazia altor „evenimente”,centrul orasului devine un loc care nu mai defineste un oras,ci o taraba.S-a promis de catre primarul in functie ca se va reamenaja amplasamentul de la „Plopii Mici”pentru aceste evenimente referindu-ma aici la partea adoua a acestora.Pe cand domnule primar-in mandatul 3?

  2. rusine autoritatilor care asteapta marea sarbatoare a orasului intr-o mizerie crunta—vin gosci asa cum scrieti si ce vada ,mormane dr gunoaie pe linga containere,alei nematurate spati verzi pline de mizerie–in parcul postei la doi pasi de locul unde are loc ruga au maturat ieri si au lasat gunoaiele adunate gramezi,aseara erau toate imprastiate—chiar nu aveti rusine si respect fata de lugojeni domnule ghera prin faptul ca nu va pasa cum se face curatenia,dv vreti doar bani ca nu va mai satura dumnezeu—satele din jurul lugojului arata boboc pe linga municipiul lugoj,si au de ce sa rida tarani care vin la ruga—astazi nu am vazut un maturator in tot cartierul pentruca m-am uitat intentionat sa-l chem sa curetein jurul statiei de taxi si in spate unde fac dezastru boschetari si taximetristi———RUSINE NESIMTITILOR RUSINE SA VA FIE-dativa demisia si nu mai stati pe capul lugojenilor,in frunte cu primarul care chiar e un om care nu ii place curatenia,doar vorbe goale spune

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE