Ultima oră

Iosif Willer, “fabrica” de genii muzicale a Lugojului

Uneori, marile personalităţi ale Lugojului au dat dovadă de o neobişnuită modestie, înconjurându-se în timpul vieţii de o mare discreţie. Aşa poate fi considerat şi Iosif Willer, membru al Uniunii Compozitorilor, avocat, muzician şi profesor, omul care l-a adus la Lugoj pe Enescu în primul său concert din Banat, în 1912.

„Din mâna lui Willer au ieşit mai toţi marii muzicieni ai Lugojului, el i-a format pe Grozăvescu, Barbu, Vancea şi pe mulţi alţii. Marii noştri interpreţi la vioară, pian şi canto spun cu mândrie că au urmat şcoala lui Willer. De aceea lugojenii trebuie să-l cunoască pe Willer, acest om providenţial al oraşului”, ne-a declarat cunoscutul muzicolog, prof. dr. Constantin Stan Tufan.

Toţi marii muzicieni ai Lugojului l-au avut ca dascăl. Atunci când vorbim despre marii muzicieni ai Lugojului, ni-i închipuim pe toţi în plină faimă creatoare, la apogeul carierelor lor. Aşa este şi firesc să rămână în memorie, doar că lumea uită că şi ei au fost la un moment dat copii, învăţăcei care abia descifrau tainele portativului muzical. Iar aici a intervenit, cu tact şi răbdare, marele dascăl care a fost Willer.

Este de ajuns să spunem că Iosif Willer a fost profesorul lui Traian Grozăvescu, al lui Zeno Vancea şi Filaret Barbu, al Clarei Lockspeizer şi al lui Ioan Paul Dan, ajuns ulterior la Heidelberg. Între foştii săi elevi s-au numărat pianista – concertistă Clara Peia-Vojkicza (a absolvit Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, este cea care a dat numele festivalului Internaţional de Pian de la Lugoj), Lelia Popovici (absolventă a Academiei de Muzică din Viena), Elisabeta Toth (profesoară de pian la Şcoala Gimnazială de Muzică„Filaret Barbu”), etc.

Şi în prezent, elevii lui Willer duc faima Lugojului muzical în Europa, prin violonistul Florin Paul (prim-concertmaistru al Orchestrei Simfonice Radio din Hamburg), Dana Paul-Giovaninetti (pianistă-concertistă şi profesoară la Conservatorul din Argenteuil-Paris, profesoară la Şcolile de Muzică din St. Leu la Foret şi Franconville), percum şi muzicologul dr. Franz Metz (dirijor şi organist la Sankt Piuskirche din München, membru de onoare al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România).

Originar din Alsacia, adoptat de Lugoj
Despre originile lui Willer se ştie destul de puţin, dar la ora actuală s-a stabilit că el nu era nici maghiar, nici german, ci francez, sau mai bine zis alsacian. Înaintaşii lui au făcut parte dintr-o familie de hughenoţi care au fugit din Franţa din cauza persecuţiilor religioase şi şi-au găsit adăpost în tolerantul Banat.

Regretatul om de cultură al Lugojului, dr. Gheorghe Reisz, îşi amintea că „Iosif Willer era profesor de muzică, dar tot aşa, nu ca profesie de bază, el era jurist şi deputat în Parlamentul de la Bucureşti din partea maghiarimii. El zicea că este Villier, că este alsacian de origine şi nu Willer, dar aici lumea îl cunoştea ca Willer Iosif. Sunt mai mulţi din Banat care sunt din Alsacia”.

Atmosfera multiculturală a Lugojului i se potrivea de minune. Născut în 1884 pe teritoriul Ungariei de azi, Willer se stabileşte din 1908 la Lugoj şi îşi leagă viaţa de acest oraş. Absolvent al Conservatorului de Muzică de la Budapesta, unde l-a avut coleg pe marele Bela Bartok, Willer a început prin a conduce Corul Maghiar şi Reuniunea Maghiară de Cânt şi Muzică din oraş. La Lugoj, alsacianul Villier, devenit Willer, s-a înţeles la fel de bine şi cu românii, şi cu germanii, evreii sau maghiarii.

„Acest Willer cu Mizrahi Iosif aveau o formaţie camerală. Şi ceea ce este un exemplu de bună relaţie interetnică, interculturală, e că la ei unul, Willer, era german, sau hai să zicem alsacian de origine, apoi Wijnovschi era german, Arató era ungur, Mizrahi era evreu şi aşa mai departe. Ei cântau o dată la Biserica Catolică, o dată la Biserica Reformată, o dată la Sinagoga evreiască. Era o relaţie de bună prietenie”, mai spunea regretatul Gheorghe Reisz.

I-a adus la Lugoj pe Pablo Casals şi George Enescu. De altfel, viaţa muzicală lugojeană l-a fascinat pe Willer tocmai prin întrepătrunderea dintre muzica diferitelor etnii. Lugojul îi datorează enorm pe plan muzical. La invitaţia lui, aici a concertat cel mai mare violonist al epocii, Pablo Casals, în 1911 şi 1912, iar Enescu a sosit pentru prima oară în Banat ca să cânte la Lugoj, în acelaşi an 1912. A fost şi politician, ca deputat al Partidului Maghiar din perioada interbelică, a fost şi jurnalist la “Glasul Minorităţilor”.

Dintre români, o mare prietenie l-a legat de Zeno Vancea, pe care l-a ajutat să intre în Uniunea Compozitorilor. Willer s-a stins în 1972, an în care s-a săvârşit din viaţă şi scriitoarea Anişoara Odeanu. În ultimii ani, marcaţi de lipsuri şi boală, i-a rămas alături prietenul Zeno Vancea, care i-a oferit sprijin material şi moral. Deşi nu a fost uitat de vechea generaţie de lugojeni, Willer e pe cale să devină un necunoscut în oraşul unde i-a adus pe Casals şi Enescu. Nimic nu mai aduce aminte de el în spaţiul public, în afară de memoriile marilor lui învăţăcei.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

1 Comentariu on Iosif Willer, “fabrica” de genii muzicale a Lugojului

  1. Willer bacsi, cum noi l-am stiut si numit, a fost si profesorul meu de pian. Eu am fost insa un derbedeu ca venisem nepregatit la lectiile saptamanale. M-a dat afara de multe ori, dar de fiecare data, la rugamintea mamei, am si fost reprimit. Bineintles n-am devenit un muzician, dar medic. Insa si azi, la virsta de 80 de ani pot sa-mi reincarc acumulatorul meu sufletesc cu muzica clasica invatat dela el. Ma asez la pian aproape zilinic si ma pierd in frumusetea muzicii lui Chopin, Rachmaninoff, Bach, Beethoven etc. etc. Willer bacsi a fost un pedagog extraordinar si numai in muzica. Anii petrecuti impreuna au jucat un mare rol in ceacea am devenit eu ca un om mau tarziu in viata. Am undeva o fotografie: el si cu sotia. Pe spatele fotografiei in ungureste este scris „Emlekezetek reank mikor mar nem leszunk” adica „Ganditiva la noi cand n-o sa mai existam” Atasat un video recordat de subsemnatul acum un an si ceva https://www.youtube.com/watch?v=HR0qGr4DGes Este prima parte Bach: Tocatta in Fugue in D.

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


CLOSE
CLOSE