Ultima oră

Iosefina Stoia – o lugojeancă, actriţa nr. 1 a Teatrului Naţional din Craiova

Iosefina Stoia face parte dintre personalităţile artistice care au cunoscut o binemeritată apreciere în afara Lugojului natal, oraş pe care l-a părăsit destul de timpuriu alături de soţul ei, Dorel Stoia, la rândul lui un înzestrat actor. Timp de mai bine de trei decenii, Iosefina Stoia a strălucit pe scena Teatrului Naţional din Craiova şi a cules laurii teatrului profesionist, alături de mari actori şi regizori ai scenei româneşti. În anul 2004, a fost distinsă cu medalia Meritul Cultural – Arta Spectacolului, acordată de Preşedinţia României.

Actriţă a teatrelor din Reşiţa, Petroşani şi a Naţionalului din Craiova

Dincolo de această recunoaştere oficială, cariera Iosefinei Stoia înseamnă zeci de roluri şi sute de reprezentaţii pe scena Teatrului de Vest din Reşiţa, a Tearului “I.D. Sârbu” din Petroşani, dar mai ales a Naţionalului din Craiova, în spectacole mai vechi precum “Seară de taină”, “Anticamera”, “Hoţul de Vulturi”, “Omul cu mârţoaga”, “E vinovată Corina?”, “Iluzia optică”, “Platonov”, “Pielea Ursului”, “Aşa este (dacă vi se pare)”, “Pagini despre dragoste”, “Un lup mâncat de oaie”, “Spargere la miezul nopţii” sau puneri în scenă mai noi, precum “Hamlet”, “Ferma animalelor”, “Slugă la doi stăpâni”, “Carlo contra Carlo”, “Cumetrele”, “Revizorul”,”Gaiţele”, “Ucigaş fără simbrie”, “Comedie de modă veche”, “Timon din Atena”, “Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului” etc.

Apariţii în spectacole semnate Silviu Purcărete, Cristian Hadji Culea ori Tompa Gabor

În total, actriţa lugojeană are la activ 110 premiere cu tot atâtea piese jucate la Craiova, Reşiţa ori Petroşani, sub bagheta unor mari regizori. Ca să amintim doar cele peste trei decenii de la Naţionalul craiovean, Iosefina Stoia a jucat în spectacole regizate de Silviu Purcărete, Cristian Hadji-Culea, Ioan Ieremia, Tompa Gabor, Mihai Măniuţiu, Valentin Dogaru, Vlad Mugur, Claudiu Goga, Daniela Peleanu şi, în perioada de dinainte de 1989, Dan Alecsandrescu, Georgeta Tomescu ori Valentina Balogh. Desigur, aici este vorba doar despre premiere, pentru că în unele piese, precum celebra “Fluturi, fluturi…” a lui Aldo Nicolaj, Iosefina Stoia a jucat de peste 150 de ori. Dar asta nu este tot, ar mai putea fi amintite turneele peste hotare, apariţiile în teatrul de televiziune, în spectacole precum “Aşa este (dacă vi se pare)” de Luigi Pirandello şi multe, multe altele.

Iosefina şi Dorel Stoia, un cuplu de actori lugojeni care au cunoscut consacrarea la Craiova

Atât Iosefina Stoia, cât şi soţul ei, Dorel Stoia, ambii lugojeni, au păşit în carieră fiind pregătiţi la marea şcoală de talente a oraşului care a fost, timp de decenii, Conservatorul lugojean, devenit apoi Şcoala Populară de Artă. Secţiile de canto, balet, pian şi teatru aveau diploma recunoscută pe plan naţional.

Actriţa Maria Voronca a fost colegă cu Dorel Stoia la Teatrul Liric din Craiova, unde a jucat mai multe spectacole alături de el: „Mademoiselle Nitouche”, „Lăsaţi-mă să cânt”, „Văduva veselă”, comediile muzicale „Uite tata, nu e tata”, „Sus pe acoperiş în sac” şi altele.

„Dorel Stoia era un actor de comedie volubil, cu voce frumoasă. A cântat mult şi la Lugoj, atât în corul Vidu, cât şi în spectacole de operetă care se jucau la Lugoj în acea perioadă: Lăsaţi-mă să cânt, Plutaşul de pe Bistriţa şi altele. Ca şi mine, a făcut canto la Conservatorul din Lugoj cu profesoara Rodica Rădulescu şi asta cred că a însemnat mult pentru viitoarea sa carieră. Soţii Stoia au plecat din Lugoj şi au jucat o perioadă la Teatrul din Reşiţa, apoi s-au stabilit la Craiova, unde Dorel a jucat la Teatrul Liric, iar Iosefina, la Teatrul Naţional”, îşi aminteşte Maria Voronca.

În jurul Festivalului de teatru de la Lugoj

De altfel, chiar directorul actual al Teatrului lugojean, actorul Constantin Ilie, are amintiri desoebite despre Dorel Stoia, pe care l-a cunoscut şi în postura de dramaturg, adică de autor de piese de teatru.

„Eu am debutat într-o piesă care se numea Se mărită fata, un spectacol plin de haz despre olteni şi bănăţeni, scris de Dorel Stoia. Piesa era regizată de Ani Kapustin Ştefănescu şi a fost pusă în scenă de trupa Casei de Cultură a Sindicatelor, pe vremea când această instituţie avea propria trupă de actori. Asta era prin 1978-79, iar regizor secund era regretatul Nelu Gangan”, spune Ilie.

Actualul director al teatrului lugojean apreciază că tatât Iosefina, cât şi Dorel Stoia s-au implicat în mişcarea teatrală lugojeană şi după plecarea lor la Craiova.

„După 1990, Iosefina Stoia a făcut parte din juriul festivalului de teatru de la Lugoj iar Dorel Stoia, la rândul lui, ne-a mijlocit un mini turneu în Oltenia, cu piesa Se mărită fata. Asta a fost după spectacolul de la Casa Sindicatelor. Am avut două reprezentaţii la Naţionalul din Craiova şi am jucat şi la Bârca, locul de obârşie al poetului Adrian Păunescu”, adaugă Ilie.

Ca artist emerit din marea generaţie a scenei craiovene, Iosefina Stoia a fost ani la rândul actriţa nr. a Teatrului Naţional “Marin Sorescu.

”Mi se pare că am fost un om fericit. Am încercat să trăiesc fiecare personaj, să mi-l însuşesc, să fiu personajul respectiv. Datorită acestei concepţii, am fost foarte mulţumită şi fericită în tot ceea ce am făcut”, spunea acum doi ani într-un interviu acordat presei craiovene.

Deşi starea sănătăţii a despărţit-o în ultimii ani de scenă, numele lugojencei Iosefina Stoia se va confunda mereu cu cel al marii sale pasiuni – teatrul.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE