Ultima oră

Instrumente magnifice, care aduc prestigiu întregului oraş

MondialPrin sunetul lor maiestuos şi dimensiunile impresionante, orgile sunt instrumente mag­ni­­fice, care aduc faimă ora­şe­lor în care funcţionează. La mărimea sa, Lugojul este unul din oraşele europene privilegiate la acest capitol. Faptul că în urbea noastră, din patru orgi, trei sunt funcţionale sută la sută, este un mic miracol pe plan naţional şi nu numai.

La Biserica Reformată şi la Sinagoga Neologă din Lugoj există două orgi produse de atelierul lui Carl Leopold Wegenstein, ambele functionale şi recent renovate. Cea de la reformaţi este pro­du­să în 1913, iar cea de la Si­nagogă este mai veche cu un deceniu, fiind fabricată în 1903. Se cântă pe ele, iar cei care au asistat la concerte, s-au convins că ambele sună foarte bine.

De altfel, Biserica Reformată de pe malul Timişului (ridicată la 1907) şi Sinagoga Neologă (anul acesta împlineşte 175 de ani de la edificare) sunt lăcaşe de cult cu acustică excepţio­na­lă, care pun în valoare su­netul solemn al orgilor.

A treia orgă funcţională din Lugoj se găseşte la Bise­rica Romano-Catolică ”Sfânta Treime” de pe strada Bucegi. Aici, orga veche a fost pro­dusă de fraţii Johann şi Leo­pold Josephy din Timişoara şi s-a instalat la 27 februarie 1832. În a sa ”Historia Domus”, organistul lugojean Franz Metz, stabilit în Germa­nia, spune că atelierul fraţilor Josephy se afla în cartierul timişorean Fabric, în apro­pie­rea conacului Goldener Adler (”Vulturul de Aur”). Ea a fost înlocuită în 25 ianuarie 1923 de un instrument produs la Timişoara, de aceeaşi firmă ”Carl Leopold Wegenstein şi fiul”.

În fine, la Biserica Evan­ghe­lică din Lugoj există o orgă mică, dotată cu un ma­nual şi pedalier. Orga, fabricată de Ország Sandor şi fiul, la Budapesta, în 1912, a fost adusă un an mai târziu la Lugoj şi instalată în lăcaşul de cult neoprotestant de pe strada Caransebeşului. Din păcate, fiind mult timp nefolosită, pe ea nu se mai poate cânta.

Locul I la Expoziţia mondială de la Budapesta

Cele trei orgi lugojene care şi-au regăsit ”glasul” sunt produse de un fabricant de elită. Firma fondată de Carl Leo­pold Wegenstein, venit din Augsburg (Germania) şi stabilit la Timişoara, a fost una dintre cele mai bune din Europa. A fost fondată la 1888, după cum se poate citi într-o reclamă publicată în presa vremii: ”Fabrica de or­goa­ne Fiul L. Wegenstein, fondată în 1888, la Timişoara, prepară orgoane pentru biserici, concerte şi saloane, har­monii pentru şcoale şi so­cietăţi muzicale”. O altă re­clamă de epocă o prezenta drept „unica şi cea mai veche fabrică de orgle din România”. Lui Carl Leopold Wegenstein i-au urmat fiii, Rihard şi Jozef.

Lucian Muntean, un bun cunoscător al istoriei Timi­şoa­rei, spune că „prima orgă construită de el, în anul 1896, a fost amplasată în biserica parohială din centrul Timi­şoa­rei, orgă care a fost distinsă cu premiul I la Expozitia mondială de la Budapesta.”

O orgă pe care nu se cântă este condamnată la moarte

Ca şi construcţie, proiectare şi arhitectură, orgile sunt instrumente unice, proiectate specific pentru un anumit locaş de cult, fie că este vorba de biserici romano-catolice, reformate sau sinagogi – dar numai la cele aparţinând cultului neolog, nu şi ortodox.

Niciuna nu seamănă cu cealaltă, fapt valabil şi la Lugoj. Soluţiile tehnice sunt diferite, de la claviatură, tuburi, la mecanică şi registre (seturi de tuburi cu caracteris­tici constructive și sonore asemănătoare). Unele orgi au pedalier, la care organistul cântă cu picioarele, echivalentul unei claviaturi pentru registrele grave, altele nu au aşa ceva.
Pentru o funcţionare optimă a tuburilor (fluierelor) şi pentru ca burdufurile să nu se întărească, orgile trebuie folosite în permanenţă. O orgă pe care nu se cântă este un instrument condamnat.

„Pe orgă este recomandat să se cânte în mod regulat, pentru ca tuburile să nu se acopere de praf , în special tuburile subţiri pentru tonurile înalte. Apoi, unele tuburi vechi se pot deforma în interior şi trebuie înlocuite”, ne spunea Monica Bati, organist la Biserica Romano-Catolică din Lugoj.

Sunt, de asemenea, instrumente foarte sensibile. Ivan Eric Bloch, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Lugoj este cel care a iniţiat restaurarea orgii istorice Wegenstein de la Sinagoga Neologă de pe strada Cuza Vodă. „Pentru o orgă, temperaturile peste 25 de grade ridică probleme, iar cele sub 19 grade sunt periculoase. Umiditatea este iarăşi un factor important. Combinaţia ideală este de 25 de grade şi umiditate 60%”, preciza Bloch.

Organişti celebri ai Lugojului

Orga de la Biserica Romano-Catolică are 22 de registre, două manuale şi pedalier. Pe această orgă a cântat în anii ’90 celebrul organist originar din Lugoj, Dieter Hubov, stabilit în Germania, dar şi maestrul Franz Metz, Cetăţean de Onoare al Lugojului, al cărui tată, Martin Metz, a fost cantor aici între anii 1960-1988. De mulţi ani, pe această orgă cântă Monica Bati. Sunetul orgii de la catolici e auzit la fiecare ediţie a Festivalului Inter­na­ţional „Zilele muzicii de orgă din Banat – TimOr­gelFest”.

Biserica Reformată are o orgă foarte bine întreţinută, care a fost reparată şi acor­da­tă. Orga are nouă registre, manual şi pedalier. Pe ea a cântat, printre alţii, d-ra Elisa­beta Toth, fosta directoare a Şcolii de Muzică ”Filaret Barbu” din Lugoj.

Sinagoga are o orgă foarte frumoasă (orgă manuală cu burduf, cu două manuale şi pedalier), construită de Carl Leopold Wegenstein la 1903. Iosif Singer, secretarul Co­mu­nităţii Evreieşti din Lugoj, îşi aminteşte că aici a cântat, până în anii ’60, marele muzician dr. Iosif Willer, iar prim-cantor era Geza Czitrom. Fiind unicat, aşa cum spu­neam, instrumentul a fost înregistrat în registrul firmei Wegenstein ca ”Opus 40”.

”Jucării” foarte scumpe

În 1925, preţul orgii instalate la Biserica Romano – Catolică de pe str. Bucegi era o mică avere în epocă: 136.000 de lei! Nici restaurarea nu a fost mai ieftină: ea a costat nu mai puţin de 5.000 de euro, fără TVA, sumă în care era inclusă şi acordarea sunetelor tubulaturii, cu un aparat electric special. Lucrarea a fost realizată de către unul din puţinii specialişti în acordarea şi repararea orgilor, Papp Zoltan din Harghita.

Suma necesară restaurării orgii de la sinagogă a fost de 28.000 de lei, la care s-au mai adăugat încă 5.000 lei pentru fluierele noi. Restaurator a fost Andrei Szasz, elev al maestrului lugojean Franz Metz.

„Instrumentul a fost vopsit şi a fost refăcută butaforia, astfel încât acum orga are o înfăţişare foarte plăcută. S-a restaurat sistemul muzical, au fost reparate motorul şi aducţiunea de aer şi au fost înlocuite fluierele metalice defecte”, ne declara cu acel prilej Ivan Eric Bloch, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Lugoj.

Deşi este o ”jucărie” foarte scumpă, o orgă bună aduce prestigiu întregului oraş. La Lugoj, au cântat or­ganişti de renume din România, Ungaria şi Germania. Cel mai recent concert inter­naţional a aparţinut organistului Martin Meier din Jena, Germania, în 2017. Iar performanţele se pot repeta şi în viitor, cu condiţia întreţi­nerii corespunzătoare a acestor minunate instrumente!

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


CLOSE
CLOSE