Ultima oră

Instituția premiilor și beneficierii săi! Nici o opțiune nu întrunește unanimități

Prin anii 80 criticul Laurențiu Ulici redacta două tomuri consistente, ”Nobel contra Nobel” (pentru literatură) în care așeza ca într-o oglindă laureații efectivi, de la începuturi, cu posibilii meritorii contracandidați care nu au intrat în ”pantheonul” acestei instituții, prin forța lucrurilor restrictivă, deoarece distincțiile se acordă anual și îndeobște unui singur scriitor. Până la urmă, și membrii Academiei Regale Suedeze au propriile limite de receptare, iar un anume mix de criterii politico – geografice și culturale făcea evident mai dificilă desemnarea laureatului final. Astfel că din clasamentul general de la 1901 (Sully Prudhomme) încoace, rezistă probei timpului și valorii doar unii creatori, în timp ce alții, ajunși conjunctural în față, riscă să rămână simple file de dicționar, puțin spre mai deloc citiți sau chiar uitați, doar filologii cu o memorie remarcabilă reținându-le prezența în istoria literaturii. Ca un criteriu unificator al axiologiei funcționa idealismul și umanismul operei. În anumite cazuri au fost distinși memorialiști (de la Winston Churchill la Svetlana Alexievici) în alte situații s-a întârziat, poate neîngăduit de mult, acordarea unui premiu solicitat imperios de presiunea opiniei publice.

Cazul Bob Dylan este socotit de unii analiști drept pitoresc, bizar și surprinzător. Un nume sonor al culturii române îl considera ”un textier de mâna a doua”, deși autorul a contribuit esențial la poetizarea limbajului în muzica americană, fiind studiat alături de Dylan Thomas în universități de prestigiu. Nonconformist și retractil, Bob Dylan nu s-a lansat în declarații de mulțumire. Toată lumea îi așteaptă discursul festiv de recepție, în ipoteza că va accepta onoranta distincție. Au ajuns să conteze mai mult amănunte de culise decât însăși inspirația sa detectabilă în volumele apărute la ”Humanitas” unele în traducerea și cu postfața unui alt nobelizabil, Mircea Cărtărescu. Este o lectură mai pasionantă decât transcriptul duelurilor verbale Hillary – Trump.

Cine are curiozitatea și răbdarea de a consulta ghidurile TV va constata cu surprindere că în noua grilă de programe TVR 1 nu are inclus nici un film. Un post generalist de maximă audiență renunță complet la una din expresiile funcției de divertisment, și anume difuzarea unor pelicule de varii genuri, ca urmare a unei inteligente campanii de achiziții. Dacă aruncăm o privire și asupra grilei TVR 2, constatăm cantonarea în cinemateca anilor 40 și în producțiile de autor (film de artă) din anii 80. Este neîndoielnic un semn de precaritate materială. La aniversarea a 60 de ani de la înființare, TVR se prezintă exclusiv cu serii de colaje din arhivă, cu fragmente din emisiuni (unele, de altminteri, excelente) din trecut, comentate cu un surâs nostalgic astăzi. Dar rămâne o imensă dezamăgire pentru un post public care în momentele festive recurge la improvizații și la schema adoptată de canalele de știri: talk show-urile pe cele mai diverse teme, deoarece dintre toate speciile jurnalistice acestea solicită cele mai reduse resurse.  Se omite însă faptul că nu vorbim despre posturi de nișă, iar a alcătui o grilă, adunând una după alta emisiuni de dezbateri, finalizate tot cu o producție de știri în stil satirico – parodic (purtând semnătura lui Mihai Găinușă) este o comoditate care în timp va fi sancționată la audiențe de către publicul plătitor de abonament.

E complicat ca o emisiune mondenă precum Agentul VIP cu cinci ediții într-o săptămână, să-și păstreze nealterată verva, vitalitatea și puterea de impact. Cristi Brancu face slalomuri printre subiecte, intră și în sectorul interpretării Zodiacului, al predicțiilor de evenimente, în alcovul unor ispite lansate în insule exotice ale tentațiilor, arbitrează reale ori închipuite conflicte între personaje de extracție mai dubioasă, se străduiește până la epuizare să ducă la bun sfârșit două ore de mondenități chinuite. Este o performanță, iar oboseala își spune cuvântul. Ar mai avea nevoie de câteva vizite inopinate ale lui Andrei Duban, care și-a completat, desigur, rezerva de bancuri autumnale.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE