Ultima oră

“ Herr Freddy”- muzicianul lugojean, cel mai iubit primar al Caransebeşului

MondialUn simpozion dedicat lui Enescu şi prezenţa renumitului muzicolog cărăşean Dumitru Jompan la Lugoj ne-au prilejuit o inedită întâlnire, peste timp, cu un insolit personaj interbelic. Este vorba despre Lazăr Alfred Frederic Pauck, rămas în istorie drept cel mai iubit primar al Caransebeşului. Şi care era muzician, şi lugojean, pe deasupra!
Maestrul Dumitru Jompan este binecunoscut lugojenilor, pentru că aici şi-a desăvârşit o parte din educaţia muzicală. La ora actuală, Dumitru Jompan este profesor universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Didactică – Istorie din Caransebeş, a fost distins cu Crucea Patriarhală (2003) şi Diploma de Merit a Asociaţiei Române de Patrimoniu, Bucureşti (2005). Este Cetăţean de Onoare al Municipiului Caransebeş (2005), al comunei natale Marga (2007) şi a dirijat mai bine de zece ani Corul Seminarului Teologic din Caransebeş. El este şi „descoperitorul” lugojeanului Pauck, destoinicul primar al oraşului Caransebeş.

Jompan spune că l-a „descoperit” pe Pauck mergând pe urmele celebrului său prieten, marele muzician George Enescu. „În primăvara anului 1964, student fiind la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu din Bucureşti, împreună cu soţia mea, învăţătoarea Aurelia Jompan şi cu verişorul meu, inginer Nicolae Jompan, am vizitat muzeul George Enescu găzduit de Palatul cunoscutei familii a Cantacuzinilor de pe Calea Victoriei. În vremea aceea, custode era Romeo Drăghici, violonist consacrat, traducător şi muzeograf. Aflând că sunt student la Conservator, ne-a invitat pe toţi trei în clădirea din spatele muzeului, unde se afla locuinţa lui Enescu, un spaţiu modest mobilat în stil moldovenesc. Cu greu şi deosebită atenţie am acceptat invitaţia de a mă aşeza în jilţul muzicianului nepereche. Şederea n-a durat prea mult, timp în care maestrul Drăghici, aflând că suntem din Caransebeş, ne-a rugat să culegem informaţii despre concertele lui Enescu din anii 1927 şi 1931 şi mai ales despre primarul Frederic Pauck, despre care maestrul Enescu i-a vorbit de nenumărate ori”, ne-a declarat prof. dr. Dumitru Jompan.
Senator de Lugoj şi primar al Caransebeşului

Aşadar, cine a fost Frederick Pauck, sau „Herr Freddy” aşa cum îl alintau caransebeşenii? El s-a născut la Lugoj în 10 ianuarie 1886, din părinţii Ernest şi Etelka. Şcoala Primară, gimnaziul şi studiile medii le-a absolvit la Lugoj, apoi a plecat la Budapesta, unde a urmat cursurile Facultăţii de Drept. A intrat cu succes în politică. După ce a reprezentat Lugojul ca Senator, la doar 32 de ani, devine primar al Caransebeşului.

Pasiunea pentru muzică i-a adus până la urmă un dar de preţ: prietenia cu marele Enescu. „La Lugoj, Pauck a studiat vioara cu profesorul Stefan Walker, dar a cunoscut nu numai acest instrument, ci şi disciplinele violoncel, pian, a fost organist şi şef de orchestră. La Lugoj, Pauck a cântat în diverse tipuri de formaţii camerale: trio, cvartet de coarde şi cvintet cu pian, având alături mari maeştri ai muzicii instrumentale lugojene”, spune Dumitru Jompan. De altfel, dr. Iosif Willer, un mare muzician al Lugojului (provenit dintr-o familie de hughenoţi francezi refugiaţi din calea persecuţiilor religioase) îl caracteriza astfel: „Frederic Pauck este un muzician cu talent multilateral. Inteligenţa sa muzicală, facultatea sa spirituală excepţională şi auzul său perfect, l-au predestinat pentru funcţia de şef de orchestră, rol pe care l-a îndeplinit cu cinste şi pricepere”.

Sprijinitor al artelor, la Timişoara şi Caransebeş

Nu-i de mirare că, ajuns primar la Caransebeş în 1918, Pauck va sprijini mult artele. A condus Corul şi Orchestra Societăţii Filarmonice a Etnicilor Germani, a ajutat Comitetul Artistic local, Asociaţia Culturală din Banat, Casina Română, Reuniunea Corală „Cecilia”, Reuniunea Română de Cântări şi Muzică, Reuniunea Maghiară de Cântări şi Corul Societăţii de Lectură „Ion Popasu”. Ajuns la Timişoara în 1928, îl regăsim ca interpret în Cvartetul „Brandeis” şi dirijor al Corului CFR, al Orchestrei Simfonice a Municipiului Timişoara şi Orchestrei Colegiului Regional de Avocaţi. Toate acestea, Dumitru Jompan le-a aflat direct de la venerabilul Pauck, pe care l-a întâlnit în toamna lui 1964. „L-am cunoscut îndeajuns de bine ca să-i aflu amănuntele modului de viaţă. Nu consuma niciodată băuturi reci, de la gheaţă, pe care le considera foarte dăunătoare sănătăţii. La concerte folosea, pentru arcuş, praf de sacâz pe care îl purta direct în buzunarul de la frac. În fine, multă vreme i s-a părut că transmiterea la radio a concertelor e un sacrilegiu, că muzica de factură clasică n-ar trebui ascultată decât live”.

Organizator al concertelor lui George Enescu la Caransebeş

Prietenia primarului lugojean Pauck cu George Enescu, mijlocită de pasiunea comună pentru muzică, a dus la organizarea celor două concerte de mare succes ale lui Enescu la Caransebeş (1927 şi 1931). Cu acestea prilejuri, Enescu a fost găzduit chiar la reşedinţa lui Pauck. „Sunt atât de mândru”, i se destăinuia Pauck lui Jompan –„că în casa mea, Enescu, dacă n-a construit măcar un singur acord la Opera Oedip, atunci sigur a şters pe acela care nu l-a satisfăcut din punct de vedere armonic. Căci, pentru compozitorul moldovean, cum obişnuia să spună – în creaţie e mai importantă guma decât creionul”. Despre lugojeanul Pauck, Jompan mai spune: „Pauck a fost un primar foarte iubit de caransebeşeni. Primarul muzician l-a adus pe Enescu de două ori în oraş şi, după concertul din 1931 de la Hotelul Pomul Verde, publicul i-a mulţumit pentru aşa un cadou deosebit, în atmosfera sumbră şi încărcată a acelor ani”.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE