Ultima oră

Gheorghe Reisz, pictorul care a legat comunitatea artistică a urbei

În periplul nostru despre oamenii și locurile de odinioară, ne oprim la personalitatea unui om de cultură care, prin discreția și generozitatea sa, a luminat climatul cultural al Lugojului.

Gheorghe Reisz a fost nu numai un pictor de referință al Banatului, ci și un om elegant, cultivat, un liant al comunității artistice a urbei.

S-a născut la 23 iulie 1934, la Lugoj. De profesie in­giner chimist (a absolvit Facultatea de Chimie In­dus­tria­lă din Timișoara, în anul 1957), a fost sedus încă din tinerețe de frumusețea artelor. A absolvit Școala de Arte Lu­goj, la clasa profesorului Si­mion Lucaciu, în 1964 și a urmat apoi studii complemen­tare libere.

Călătoriile sale de documentare l-au purtat prin Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania, Franța, Israel, Olanda, Italia și Spania.

După o specializare în endo­cri­nologie la Institutul ”Par­hon” din București, cariera pro­fesională a inginerului chi­mist Gheorghe Reisz s-a confundat cu laboratorul Policlinicii lugojene (condusă pe atunci de doamna dr. Șandor), unde s-a ocupat, ca specialist, de domeniile endocrinologiei și biochimiei. O perioadă a lu­crat și la policlinica cu pla­tă.

Un intelectual de anvergură

S-a stins din viață, mult prea devreme, în anul 2002. Profesoara Simona Avram, promotor cultural al evenimen­telor de calitate din Lugoj ne-a declarat: ”Acum, după atâția ani (15), de la dispariția neașteptată din ambientul lugojean, absența unui om de talia intelectuală și culturală a inginerului Gheorghe Reisz e resimțită ca absenta unui om fin, discret, de o cultură temeinică și neafișată ostentativ.
Noto­rie­tatea ca inginer chimist, pictor, bun cunoscător al artei plastice central-europene erau recunoscute, dar adevărata an­vergură a inte­lectualului devenea concretă în momentul în care discuția se îndrepta spre subiecte care nu păreau a fi în centrul preocupărilor sale. Am avut aceasta ocazie de a descoperi în discuții re­cu­noașterea unor nuanțe în domenii umaniste sau muzică, disponibilitatea de a conversa și de a oferi spre lectură, cărți sau reviste rare, chiar în perioada în care mă formam ca intelectual. Deschiderea și căldura umană învăluiau o pre­zență a cărei autoritate era recunoscută în plan social, in­ginerul aflându-se la in­ter­secția tuturor traseelor siste­mului de să­nătate, timp de 40 de ani”.

Printre familiile culturale de tradiție ale Lugojului

Familia Reisz face parte dintr-un fenomen foarte interesant, acela al familiilor culturale ale Lugojului.

Început cu celebra familie a Bredicenilor, acest fenomen continuă și în ziua de azi, prin familii precum Florin Paul și Dana Paul Giovaninetti, Constantin și Flora Răducan, Carmen-Cecilia și Eugenia Olar, Ioan și Păscuța Iovan, Ladislau și Laura Pokker, Constantin și Elena Onae sau familia Watzlawek, care include trei generații de pictori.

Dr. Eva Reisz, soția regretatului om de cultură, spune că: ”familia noastră a avut mereu această com­po­nen­tă culturală. Tatăl meu, Iosif Mizrachi, a cântat la sa­xo­fon tenor în orchestra lu­gojeană de dixieland The Hazamir Jazz. Mai era violoncelist și apoi a devenit se­cretar al filarmonicii lugojene, căci Lugojul a avut și așa ceva. Filarmonica era condusă de profesorul Dimitrie Stan, director al Școlii de Arte. Fiul nostru, Robert Reisz, este decan la Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării din Ti­mi­șoa­ra. Nepoata Andreea a terminat Facultatea de Film – Teatru – Media la Wiener U­ni­v­ersität, are masteratul și își dă doctoratul la Universitatea din Timișoara, cu prof. univ. dr. Adriana Babeți. Celălalt nepot, Alexandru, este pianist. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și este în al doilea an de masterat la MUK, Musik und Kunst, la Universitatea din Viena”.

Picta în fiecare zi, acompaniat de muzica clasică sau de acorduri de jazz

Ca pictor, Gheorghe Reisz a întrunit aprecierile unanime ale unor critici și oameni de cultură consacrați la nivel național, precum Ioan Iovan, Aurel Ciupe, Deliu Petroiu, E­leonora Costescu, Ciprian Radovan, Annemarie Podli­pny Hehn, Nicolae Breban, Lu­cian Bureriu, Kazinczy Ga­bor, Vladimir Streletz și alții.

Regretatul Leon Vreme îl considera ca pe ”un mare pictor al Banatului”. În pofida acestor recenzii, unanim pozi­ti­ve, intrarea în filiala ti­mi­șoreană a Uniunii Artiștilor Plastici i-a fost refuzată, din motive greu de înțeles, aceasta fiind una din marile de­za­măgiri ale sale. Însă Gheorghe Reisz a știut să convertească micile dezamăgiri ale vieții în satisfacții viitoare.

A devenit membru al Asociației Culturale ”Romul Ladea”, de pe lângă Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, unde s-a împrietenit cu Aurel Gheorghe Ardeleanu, sculptor, pro­zator și dramaturg, care i-a deschis porțile taberelor de creație.

Atelierul său de creație a fost păstrat aproape identic ca în timpul vieții, la reședința familiei de pe str. Cuza Vodă.

”Lucra aproape zilnic, în după-amiezele de vară era mereu la atelier. Îi plăcea mu­zica clasică și jazz-ul. În atelier, avea mereu un pick-up cu discuri și lucra pe ritmuri de jazz sau muzică cla­sică. O parte din lucrări le-am păstrat, altele sunt la fiul meu la Timișoara, unele le-am vândut iar altele au făcut obiectul unor expoziții co­me­morative. Prima a avut loc în anul 2004, într-o aripă a Muzeului de Artă din Timi­șoa­ra, aflat pe atunci în reno­vare. Expoziția a fost or­ga­ni­zată cu sprijinul profesorul universitar Ioan Iovan de la Fa­cultatea de Arte din Ti­mi­șoa­ra, lugojean de origine și a regretatului pictor timişorean Leon Vreme, unul dintre cei mai importanţi artişti români, care îl plasa pe Gheorghe Reisz printre marii pictori ai Banatului”, ne spune dr. Eva Reisz.

După expoziția re­tro­spec­tivă de 70 de ani, s-a organizat și una de 75 de ani. Aceasta a avut loc a Galeria ”Pro Arte” din Lugoj, în 28 au­gust 2009. Expoziţia re­trospectivă ”Gheorghe Reisz (1934-2002)” a fost pre­zen­ta­tă, cu acel prilej, de Silvia Bloch şi de Simona Avram.

Până în 1990, Lugojul a fost oază de libertate culturală, mai depărtată de centru

”A fost un om preocupat de filozofie, de istoria artelor. A publicat articole pe teme de istoria artelor, dar și relatări legate de evenimentele locale ale artiștilor și pictorilor lugojeni. Pe lângă articolele despre vernisaje în ziarele locale, a scris articole despre personalități precum Elisabeta Popper, profesoara celebrului sculptor Ingo Glass. Gheorghe Reisz este autorul unui amplu material despre Sinagoga Neologă din Lugoj și despre anul înființării ei, în funcție de literele de pe frontispiciul clădirii. Articolul înrămat este păstrat la sediul Comunității E­vreiești din Lugoj”, amin­teș­te dr. Eva Reisz.

Doamna Reisz evocă activitatea culturală a soțului ei în contextul unui Lugoj mai îndepărtat de centru și care a știut să se păstreze ca mică ”insulă de libertate” și înainte de 1990: ”Știam să ne facem libertatea noastră, fie că era vorba de ieșirile vara la Timiș sau de concerte și spectacole. De când împli­ni­se Robert opt ani, mergeam la Festivalul de Jazz de la Si­biu, an de an, în ultima săp­tămână din martie. Ca și festivalul de la Si­biu, mai a­veam Galeria Pro Ar­te, con­si­de­rată ca atare în țară, locul unde și-au găsit refugiu și au putut să se exprime oameni de cultură care nu erau pe placul fostului re­gim, precum scriitorul Andrei Pleșu sau artistul plastic ti­mi­șorean Ștefan Bertalan”.

În perioada 1958-2001, pictorul Gheorghe Reisz a avut 26 de expoziții personale sau împreună cu alți artiști. Ră­mân și acum frumoasele mini-albume editate cu prilejul expozițiilor personale de la ProArte, din iunie 1997 și octombrie 2001.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

1 Comentariu on Gheorghe Reisz, pictorul care a legat comunitatea artistică a urbei

  1. A fost un om deosebit,care m-a impresionat prin felul in care se comporta cu persoanele cu care lua contact.Regret foarte mult faptul ca a disparut dintre noi prea devreme.

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE