Ultima oră

George Dobrin – Lugojeanul care a fost primul prefect român de Severin

În centrul oraşului, chiar lângă Primărie, o clădire poartă placa memorială cu inscripţia „În această casă a locuit George Dobrin, primul prefect român al judeţului Caraş-Severin, 1862-1952”. Aşadar, despre lugojeanul George Dobrin se ştie doar că a fost primul prefect român al judeţului Severin, cu capitala la Lugoj. Deşi faţă de alte personalităţi de-a dreptul uitate ale oraşului există această minimă recunoaştere, George Dobrin merită a fi amintit într-un context mult mai important. În vremuri tulburi, schimbătoare, când soarta românilor bănăţeni atârna de un fir de păr şi în care nu se ştia ce va aduce ziua de mâine, George Dobrin s-a numărat printre cei puţini care au ţinut ferm la convingerile lor. Şi care a triumfat, dar cu preţul unor riscuri imense.

Istoria oficială a lui George Dobrin cuprinde nişte momente extraordinare. A fost numit ca prefect român de Severin de către Regele Ferdinand în anul 1919, la Bekescsaba. Cu alte cuvinte, Regele României îl numeşte pe lugojeanul Dobrin, în fruntea unui judeţ din România, ocupat de armata franceză, iar ceremonia a avut loc în Ungaria! Ca să nu mai vorbim că în acelaşi an Lugojul şi întreg Banatul au fost sub ocupaţie sârbească, franceză şi abia apoi românească. 1919 este anul în care Dobrin a luptat pe toate “fronturile”, până la limita epuizării.  A jucat tare cartea Banatului restituit integral României, pentru care a avut întâlniri cheie cu generalul Berthelot şi cu generalul Franchet d’Espčrey, comandantul armatei sudice franceze.

“Emoţionant este faptul că, în acelaşi an 1919, la 27 septembrie, mult iubita lui soţie se stingea din viaţă. Asta ştie puţină lume. Câtă putere îţi trebuia să faci politică de nivel internaţional şi naţional, în acei ani tulburi de după Primul Război Mondial, şi să suporţi asemenea lovitură pe plan personal”, spune Maia Dobrin, nepoata marelui om politic.

În perioada 1930-1933, George Dobrin a fost senator în Parlamentul României, militând pentru ca Banatul să aibă un ministru al său în Guvernul României.

“Nu era bunicul din basmele lui Ion Creangă”

Maia Dobrin, nepoata marelui om politic din perioada ante – şi interbelică trăieşte şi acum la Lugoj, în casa familiei din centrul oraşului. Amintirile ei despre “Tata Moşu”, aşa cum era cunoscut în familie, sunt şi azi foarte vii.

“Tata Moşu a fost un tip aparte, nu era bunicul din basmele lui Ion Creangă. Era un introvertit, un singuratic, vorbea foarte puţin. În acelaşi timp, era pedant şi foarte organizat. În perioada celui de-al doilea Război Mondial, când suna alarma, toată lumea dădea năvală în adăposturi. Dar el, dacă avea planificată ieşirea în aer liber, ieşea netulburat la plimbare în faţa Prefecturii”, spune Maia Dobrin.

Pedant fiind, îşi aminteşte nepoata, era deranjat de orice amănunt care se abătea de la tipic:

“De Sărbători, era obiceiul ca la Biserica cu două turnuri să se citească dintr-o Biblie învelită cu coperte roşii. Dacă Biblia era una cu negru, obiecta cu voce tare: Biblia roşie! Iar la Înviere, dacă clopotele continuau să bată şi acopereau slujba, arăta preoţilor cu bastionul ridicat spre turn, ca să înceteze clopotele şi slujba să fie ţinută cu tot respectul cuvenit”.

Descendent al cavalerilor teutoni

Conform celor apropiaţi, George Dobrin se trăgea dintr-o familie de descendenţi ai cavalerilor teutoni, stabiliţi în Ţara Făgăraşului. Deşi nu s-au găsit acte direct doveditoare, în arhivele Ţării Făgăraşului există mai multe menţiuni asupra unor “Dobrin Ritter”, tradus cavalerii sau cavaleriştii din familia Dobrin.

“Porecla familiei noastre era Gorgoş. Tatăl său, Constantin, a venit la Lugoj din Făgăraş doar cu o traistă în spinare şi cu diploma de calfă. Era tăbăcar şi a ştiut să facă avere. Constantin Dobrin şi soţia lui Costanda – născută Preda, îşi dorm somnul de veci în cimitirul pantheon din Lugoj”, spune Maia Dobrin.

George Dobrin a avut o soră mai mare, Nana, măritată Jurca, şi un frate, “Paşa”. Deşi era strict cu nepoţii, oricine era binevenit în casa lui Dobrin, şi oricând se găsea un păhăruţ de răchie şi o farfurie de pogăcele pentru vizitatorii neaşteptaţi.

“Casa Dobrin era un salon mereu deschis pentru muzicienii Lugojului. Organizam adevărate serate muzicale, aveam şi un armoniu, pe care l-am donat bisericii înainte de a ne fi confiscat averea comuniştii. Iar la pianul nostru cânta însuşi marele Iosif Willer”, spune nepoata lui George Dobrin.

Interesant este că soţia lui George Dobrin era ea însăşi un înzestrat muzician, cu studii muzicale la Iaşi.

“Elena Dobrin, bunica mea, a fost prima femeie care a dirijat Corul Vidu, în perioada în care Vidu conducea corul bisericesc. Ea era fiica cea mică a fostului primar Rădulescu al Lugojului, iar surorile ei erau Cornelia Brediceanu şi Sofia Vlad, “maica Sofi”, mama poetului dialectal Victor Vlad Delamarina”.

Sponsor al lui Traian Vuia la Paris

O altă calitate a lui George Dobrin era generozitatea dublată de modestie. Una din fotografiile familiei Dobrin înfăţişează biroul avocaţial al lui George Dobrin din Lugoj, unde o perioadă a lucrat ca angajat şi Traian Vuia, pionierul aviaţiei mondiale.

“Nemţii din Lugoj o numeau frumoasa cancelarie Dobrin, pentru că bunicul, ca şi toţi angajaţii lui, erau frumoşi şi mereu aranjaţi, traşi la patru ace. Deşi păreau foarte exclusivişti, avea multă clientelă ţărănească. Printre aceşti oameni frumoşi care lucrau acolo se număra şi Traian Vuia, căruia bunicul meu i-a sponsorizat studiile la Paris şi chiar l-a îndrumat spre această destinaţie. La fel, bunicul a aranjat ca osemintele lui Eftimie Murgu să fie aduse în ţară, la Lugoj. Deşi meritele oficiale i-au fost atribuite lui Sever Bocu, în realitate Tata Moşu a fost cel care a trimis un înalt oficial al Prefecturii Severin, numit Vasilie, la Budapesta, pentru a-l exhuma pe Murgu. Exasperat de tergiversările părţii maghiare, bunicul i-a dat instrucţiuni lui Vasilie să se prezinte ca membru al familiei Murgu, să recupereze osemintele marelui paşoptist şi să revină cu ele la Lugoj”, spune nepoata.

Un alt merit al lui George Dobrin este înfiinţarea curajosului ziar românesc “Drapelul” la Lugoj, în anul 1901. Trebuie să se ştie că iniţiativa acestui ziar, condus mai apoi de Valeriu Branişte, i-a aparţinut lui Dobrin.

Un exemplu la care politicienii prezentului nu pot decât visa

George Dobrin va rămâne în istorie ca omul care, la 28 mai 1919, a instaurat administraţia română în comitatul Caraş Severin în “zona franceză” din Banat. Primul prefect român de Severin a trăit 90 de ani, a trecut prin două Războaie mondiale şi a fost martor al Imperiului, al României Mari şi al comunismului. A fost un mare patriot român, dar şi un apărător al cauzei Banatului. Pentru noi, lugojenii, e important că el s-a născut în oraşul nostru şi l-a reprezentat cu mare cinste şi demnitate.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

2 Comentarii on George Dobrin – Lugojeanul care a fost primul prefect român de Severin

  1. ma bucur ca publicati aceste articole.Sora bunicii mele a fost guvernanta in Familia Dobrin.

  2. Un cald sentiment de patriotism te cuprinde cand iti amintesti de asemenea romani carora le datoram atat de mult si care ar trebui sa reprezinte modele morale pentru noi, cei de azi. Si cat de mare e nevoia de a adopta o asemenea tinuta morala… Multumim urmasilor care ne fac cunoscute aceste personalitati si tuturor celor care intr-un fel sau altul le cinstesc memoria si ii fac nemuritori in istoria neamului nostru.

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE