Ultima oră

FOTO DOCUMENT – Momente ale Rugii lugojene, din 1935 până astăzi

Ruga-Foto-3aRuga Lugojeană se ţine în mod tradiţional în fiecare an, la 15 august, de Sfânta Maria Mare, hramul Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” (biserica cu două turnuri) din centrul oraşului.

Mondial Ruga-Foto-3aRuga Lugojeană se ţine în mod tradiţional în fiecare an, la 15 august, de Sfânta Maria Mare, hramul Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” (biserica cu două turnuri) din centrul oraşului.

În trecut, sponsori şi organizatori ai acestei adevărate sărbători a oraşului erau meşteşugarii oraşului, organizaţi în bresle.

Tradiţia merge înainte de anul 1900, aşa cum o atestă steagul breslei cojocarilor din 1893 păstrat şi azi la sediul Corporaţiei Meseriaşilor din Lugoj, împreună cu o eşarfă care a aparţinut „naşului rugii”.

Manifestările erau deschise de una sau mai multe perechi de dansatori, însă doar după ce fata din prima pereche făcea câţiva paşi de dans cu Protopopul Lugojului. Tradiţia Rugii a fost reînnodată în 1993, după ce aproape jumătate de secol ea a fost interzisă de către comunişti.

1935. Perechile care au deschis Ruga Lugojeană „Toţi cei pe care îi vedeţi în imagine erau lugojeni get beget şi făceau parte din familii cu stare bună. Băieţii proveneau din familiile Iacob, Marcu, Orbulov, Nincu, Boură, Lupea, Văcărescu, Duleanţu, Popoviciu, Binişan, Brânda, Lupu, Todor, Benga, Grebenişan, Vişan şi Popescu, iar fetele – din familiile Ieţa, Nincu, Chica, Miloşoni, Biriş, Lascăr, Borlovan, Păsulă, Făgăraş, Barbu, Benga, Guţu şi Vuia”, spune Ferdinand Miloşoni, care a luat parte la festivităţi.

Ruga-Foto-1

 

1938. Un grup de meseriaşi lugojeni, reprezentanţi ai breslelor reunite, sărbătoresc evenimentul în dreptul arcadei care unea cele două segmente ale fostului bazar din faţa Bisericii Adormirea Maicii Domnului (în colţul din dreapta sus se observă firma unei dughene de pantofar). Steagul breslaşilor este ţinut cu mândrie de către Ioan Binişan, cojocar şi cusător de laibăre înflorate.

Ruga-foto-2

 

1993. În anul 1993, primarul de atunci al oraşului, ec. Virgil Turcan, hotărăşte realuarea tradiţiei Lugojene. Invitaţi de onoare au fost delegaţii oraşelor înfrăţite Jena (Germania), Orleans (Franţa) şi Szekszard (Ungaria). Îndrăgita solistă Nicoleta Voica le-a cântat din suflet lugojenilor.

Ruga-foto-3

Ruga-Foto-3a

 

1993. Conform tradiţiei, Ruga a fost deschisă de protopul Lugojului din acea perioadă, Prea Onoratul părinte Ioan Ţigriş. După aproape 50 de ani de întrerupere, un Protopop Ortodox al Lugojului deschidea Ruga de Hramul Sfintei Maria.

Ruga-Foto-4

 

De-a lungul timpului, Ruga de 15 august a avut parte de oaspeţi de seamă. Maestrul Mihai Brediceanu, mare muzician, director al Operei Naţionale din Bucureşti şi al Filarmonicii ”George Enescu” s-a numărat printre aceştia.

Ruga-Foto-5

 

 

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE