Ultima oră

Fostul sediu Flamura, ruina măreață de lângă Primăria Lugoj

O venerabilă clădire cu etaj din Lugoj a ajuns o ruină și un focar de infecție. Aceasta se află la o aruncătură de băț de Primărie.

Fosta clădire ”Flamura”, așa cum o știu lugojenii, are o is­to­rie glorioasă. Ea a adăpostit Institutul de Fete ”Adormirea Maicii Domnului”, jan­dar­me­ria interbelică, apoi, în pe­rioada comunistă, Uniunea Cooperativelor de Consum ”Flamura”, care răspundea de magazinele de consum din satele și comunele din jurul Lugojului (Tapia, Jabăr etc).

Clădirea este astăzi a­proape o ruină. Are pereți groși, iar ornamentele în for­mă de evantai de deasupra fe­restrelor și elementele de susținere a acoperișului evocă eleganța de altădată. La etaj, geamurile sunt sparte, o parte din fațadă e căzută, iar câinii de pripas hălăduiesc prin cur­te.

Întrebat în legătură cu si­tuația acestei clădiri, primarul Francisc Boldea spune că nu a avut nicio solicitare de la Protopopiat pentru un ajutor la reabilitarea fațadei, dar nici nu poate interveni, pentru că în clădire se desfășoară ac­ti­vi­tăți comerciale.

Pentru aceste activități, precum și pentru clădire, se plătește impozit la Primăria municipiului Lugoj.

Protopopul Lugojului spune că instituția pe care o conduce vrea să reabiliteze imobilul situat ultracentral, dar este împiedicat de procese.

”Noi dorim reabilitarea acestei clădiri, dar procesele în care Protopopiatul este im­plicat cu una din firmele de acolo ne-au împiedicat să tre­cem la acțiune. Mai concret, brutăria Iosidor nu ne re­cu­noaște ca și proprietar, asta ca să nu mai vorbim că nu știu cum se pot da anumite au­to­ri­za­ții de funcționare. Totul este blocat de aceste procese. Noi avem în administrare clădirea de la sfârșitul anilor 1800, iar Iosidorul nu ne recunoaște ca și proprietar. La Mureșan in­stanța i-a stabilit chiria, cu ce­lelalte firme nu avem pro­ble­me”, ne-a declarat Ioan Cer­bu, protopopul Lugojului.

Acesta spune că actele de proprietate se află în arhivele parohiale. Ele sunt semnate de un mare binefăcător al Lu­go­ju­lui, Alexandru Nedelcu. Îm­preună cu soția sa Ana (năs­cută Hauptmann), el a lăsat moștenire bisericii nu­me­roase imobile.

În replică, reprezentanţii brutăriei spun că acea clădire nu a aparţint Protopopiatului şi că au câştigat procesele.

De exemplu, în anul 1883, Nedelcu donează Bisericii Ortodoxe Române din Lugoj o sumă de peste 100.000 de coroane – valută austriacă, bani proveniți din afaceri i­mobiliare, acţiuni şi bani în numerar.

Destinațiile erau sta­bilite clar: jumătate din bani erau destinați ajutorării ti­ne­rilor români ortodocşi care doreau să întemeieze afaceri în comerţ, industrie, meserii sau agricultură.

Fiecare pri­mea între 500 şi 1000 de flo­rini. Alt procent, de 15%, era destinat ”săracilor de na­ţionalitate română, care au să­răcit fără voia lor”, iar încă 5% se împărțeau la toţi săracii Lugojului, fără deosebire de naţie sau religie, care primeau pomană de Ziua Morţilor.

Tot din aceşti bani s-a finanţat şi Fundaţia Orfanală ”Ale­xan­dru şi Ana Nedelcu” (pe care o putem numi un fel de ”Me­linda şi Bill Gates” a vremii, păstrând proporţiile), cu capitalizare de fond neatacabil pe 100 de ani. Fundaţia a lucrat din 1886 până la Marea Unire din 1918.

Cu suma de 20.000 florini, parohia orto­doxă ridică clădirea Con­­cordia, care a adăpostit celebra ”masă a poganilor” prezidată de Coriolan Bre­di­cea­nu.

Alţi aproape 2.500 de florini au fost destinaţi ri­di­cării bisericuţei din Ci­mi­tirul Ortodox de pe Drumul Fă­getului.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE