Ultima oră

Fosta fabrică de oțet de la Margina, în atenția consilierilor județeni

foto: prinbanat.ro

MondialÎn momentul de față doar locul și câteva ziduri mai amintește de măreața fabrică de oțet din Margina, dar situația s-ar putea schimba după ce a intrat în vizorul Consiliului Județean Timiș.

Consilierul județean Viorel Coifan a tras semnalul de alarmă și a cerut ca administrația județeană să se implice pentru ca “monumentul de arhitectură industrială” să nu dispară.

“De fiecare dată când mergem la Margina trecem pe lângă acea ruină. Noi venim de la Făget spre Timișoara și vedem ruina aceea. Doar ca imagine, pentru că noi vrem să arătăm că ne pasă, nu ca și casa lui Brâncuși care s-a prăbușit, ca și casa lui Muhle. E important pentru istorie și cultură. Un monument de arhitectură industrială. Dacă firma e ”de demolare”, o demolează și noi punem o placă din aceea că aici a fost un monument arhitectonic. Nu ne băgăm deloc pentru că cineva își bate joc de noi… Eu nu pot admite ca român să asist cu neputință la dărâmarea unor obiective, nu e ceva deosebit, dar dă culoare Timișului”, a spus Viorel Coifan în plenul CJ Timiș.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, a transmis că “locația este în conservare și din păcate această conservare duce la degradarea ei”.

Acesta a mai spus că a fost informat de către primăria din localitate că firma care deține fosta fabrică de oțet de la Margina nu a înaintat către administrația locală un posibil proiect de conservare pentru acea locație.

“Nu este monument istoric, nu periclitează siguranța rutieră pe drumul național. Bineînțeles că noi am notificat primăria, în primă fază, care gestionează activitatea, ne-au dat un răspuns cine este proprietarul, este o firmă privată, dar firma respectivă nu a înaintat către primărie un posibil proiect de conservare pentru acea locație. Deocamdată locația este în conservare și din păcate această conservare duce la degradarea ei”, a spus Călin Dobra, președintele CJ Timiș.

Fabrica de oţet din Margina, de la faimă la ruină

Calea ferată Lugoj-Ilia, finalizată în 1910, atrage atenția multor investitori, iar procesul de transformare a micii comune Margina i-a startul o dată cu ridicarea fabricii pentru distilarea lemnului de fag, la comanda societății Rozskatol din Ungaria, pe baza unui proiect realizat în Germania.

În anul 1912 intră în funcțiune și rămâne activă până la sfârșitul Primului Război Mondial.

La nouă ani de la începerii activității, fabrica din Margina este cu capital majoritar românesc, iar în 1930 începe producerea acetonei.

Fabrica de oțet primește o lovitură de la prințul Sturdza, care intervine pe lângă Parlamentul României pentru a stopa producția pe motiv că este nociv.

La scurt timp este achiziționată o instalație de fabricare a oțetului din vin și dă în producție o secție de conserve de castraveți, cu o capacitate de 20 de vagoane pe sezon.

În perioada 1945-1947, fabrica își întrerupe producția, doar ca în 1948 să fie naționalizată și redenumită Distileria de Lemn Severin, sub a cărei nume activat 20 de ani, moment în care devine secție a Combinatului Solventul din Timișoara și unde au lucrat peste 600 de oameni.

Anul 1989 și Revoluția prinde fabrica din Margina în plin proces de extindere și modernizare.

Din 1990, odată cu privatizarea industriilor, faimoasa fabrică cunoaște un declin treptat ce a dus la colapsul acesteia.

În momentul de față doar locul și câteva ziduri mai amintește de măreața fabrică de oțet din Margina, dar și produsul acesteia care încă se găsește încă pe rafturile din România.

Acesta se produce la Hațeg, brandul fiind înregistrat la OSIM tot de o fabrică de oțet care nu avea succes cu propriul produs, iar acum “oțetul de Margina” se comercializează în peste un milion de sticle pe an.

Folosește Facebook pentru a scrie un comentariu

Scrie un comentariu

Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.


Vă rugăm să scrieţi comentarii în legătură cu subiectul articolului. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului, jigniri sau injurii aduse celorlalţi cititori care au scris comentarii duc la ştergerea comentariului sau chiar la blocarea IP-ului folosit. Redeşteptarea nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea acestora revine integral autorului. Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată.

*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CLOSE
CLOSE